Despre noiOrganizare
OrganigramaSenatul UniversităţiiDepartamente
CercetareDepartamentul pentru învăţământ la distanţăDepartamentul de cercetareDepartamentul pentru pregătirea personalului didactic
DirecţiiComisii şi consiliiCarta UniversitarăRegulamenteHotărâri SenatProgram managerialProgram tematic pentru anul universitar 2009-2010Raport de evaluare internă a calităţii educaţiei pe anul 2009Structura anului universitar 2009-2010Declaraţia Senatului la 19 ani de la înfiinţarea Universităţii Strategia Universităţii în activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2008-2013Centre de cercetare ştiinţificăProgramul manifestărilor ştiinţifice organizate în anul 2010MetodologiiRegulament Raport de autoevaluareConferinţa Internaţională "EDUCAŢIE ŞI CREATIVITATE PENTRU O SOCIETATE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE"Revista MEGABYTE
Proiecte europeneRelaţii internaţionalePrezentareProgram strategicProgramul LLP/ErasmusEuropassParteneriResponsabilii pe facultăţiLink-uri şi documente utileOportunităţi de studii şi cercetare. Conferinţe şi scoli de vară
DoctoratBibliotecăEditurăAlumniPrezentareAbsolvenţiFişă de evaluare absolvenţiAsociaţia Absolvenţilor Facultăţii de DreptFestivităţi de absolvire
Contact
Facultăţi
Facultatea de Drept - BucureştiAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariat
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri postuniversitareCercetare
Analele Universităţii Titu Maiorescu - Seria DreptCadre didacticeContact
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri postuniversitareCercetareAnalele Universităţii Titu Maiorescu - Seria DreptCadre didacticeContact
Facultatea de Ştiinţe Economice - BucureştiAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariatConcursuri didactice
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri postuniversitareCercetareCadre didacticeContact
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri postuniversitareCercetareCadre didacticeContact
Facultatea de PsihologieAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii secretariat
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri de formare profesională continuă şi/sau complementarăCercetareCadre didacticeContact
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuStudii de masteratCursuri de formare profesională continuă şi/sau complementarăCercetareCadre didacticeContact
Facultatea de InformaticăAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariat
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuCercetareCadre didacticeContact
Învăţământ la distanţăExamen de licenţăDiscipline de studiuCercetareCadre didacticeContact
Facultatea de Medicină şi Medicină DentarăAdmitere 2010ConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariatExamen de licenţăDiscipline de studiuCadre didacticeContact
Facultatea de Drept - Tg. JiuAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariatExamen de licenţăDiscipline de studiuCercetareCadre didacticeContact
Facultatea de Ştiinţe Economice - Tg. JiuAdmitere 2010Despre noiConducereSpaţii şi dotăriInformaţii de secretariatExamen de licenţăDiscipline de studiuCercetareCadre didacticeContact
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Politice
Departamentul pt. Pregătirea Personalului Didactic
Parteneri media
Vizitatori de la 01.01.2008
Universitatea Titu Maiorescu > Organizare > Program managerial
PROGRAM MANAGERIAL DE DEZVOLTARE A
UNIVERSITĂŢII "TITU MAIORESCU" DIN BUCUREŞTI
PE PERIOADA 2008-2012
UNIVERSITĂŢII "TITU MAIORESCU" DIN BUCUREŞTI
PE PERIOADA 2008-2012
INTRODUCERE
A. Reforma învăţământului universitar european
Parcurgem o perioadă în care învăţământul superior european este implicat în cel mai amplu şi semnificativ proces de reformă, lansat în anul 1999 prin "Declaraţia de la Bologna" a miniştrilor învăţământului din ţările europene. Obiectivul fundamental al acestui proces fără precedent în istorie este creşterea calităţii învăţământului universitar, a excelenţei în cercetarea ştiinţifică, în spiritul performanţei şi competitivităţii la nivel mondial. Noua Europă este angajată în edificarea unei societăţi şi economii bazate pe cunoaştere, în care educaţia şi cercetarea ştiinţifică au un rol primordial, iar universităţile, o contribuţie activă. O societate puternică are nevoie de universităţi puternice. Pentru atingerea acestui deziderat, miniştrii învăţământului din ţările participante la "Procesul Bologna", sprijiniţi continuu şi efectiv de Comisia Europeană, de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA) – în care şi Universitatea Titu Maiorescu este membră –, precum şi de guvernele acestor ţări, s-au angajat ferm în crearea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior – EHEA(European Higher Education Area), bazat pe autonomie universitară, libertate academică, pe şanse egale şi principii democratice, care să faciliteze mobilitatea, creşterea ratei de angajare, să consolideze competitivitatea, să cultive creativitatea şi inovaţia, să dezvolte compatibilitatea şi comparabilitatea în sistemele de învăţământ, să promoveze un învăţământ centrat pe student, să creeze cultura învăţării.
Ca o continuare firească, în aprilie 2007, Comisia Europeană şi-a prezentat ideile privind crearea unui Spaţiu European al Cercetării (ERA – European Research Area), concept lansat încă din anul 2000 la Lisabona, spaţiu care se estimează să deţină cel mai mare potenţial de cunoaştere al Europei. Acest potenţial trebuie să fie "descătuşat", prin asigurarea acelor condiţii reale de libertate în care oamenii, infrastructurile, organizaţiile, finanţarea, circulaţia ideilor şi cooperarea globală să acţioneze efectiv, punând ferm cunoaşterea la baza societăţii.
Spaţiul European al Cercetării urmează să coordoneze politicile şi activităţile de cercetare, să dezvolte noi ştiinţe, noi procese industriale şi noi tipuri de servicii, să susţină instituţii de cercetare de excelenţă, angajate într-o reală cooperare şi un parteneriat efectiv public-privat, să asigure programe de cercetare şi priorităţi bine corelate la nivel internaţional.
Toate acestea reclamă nu numai schimbări instituţionale, ci şi o adevărată revoluţionare a procesului educaţional, cu strategiile şi abordările sale. Pe acest fundal, al schimbărilor complexe la toate nivelurile: conceptual, instituţional, managerial, didactic – , universitatea, ca instituţie cardinală a sistemului de învăţământ, trebuie să se adapteze noilor standarde şi exigenţe pentru a fi un mediu al calităţii şi performanţei, pentru a rămâne competitivă, într-o lume concurenţială dură, angajată în procesul globalizării.
B. Universitatea Titu Maiorescu şi exigenţele schimbării
În acest context, Universitatea Titu Maiorescu s-a impus, la nivelul spaţiului academic românesc, drept o instituţie de învăţământ superior serioasă, ancorată în tradiţia universitară, dar, în acelaşi timp, cu deschidere spre modernitate, spre nou şi spre evoluţiile europene, o instituţie preocupată să cultive calitatea în actul educaţiei şi al cercetării, să ofere absolvenţilor ei calificări superioare şi competenţe reale pentru dezvoltarea unor cariere de succes. Ca parte integrantă a sistemului românesc de învăţământ, Universitatea Titu Maiorescu este pe deplin angajată în procesul de reformare, în conformitate cu obiectivele Declaraţiei de la Bologna, pentru a se afirma în continuare şi a se dezvolta ca o instituţie europeană de învăţământ superior, guvernată de principii fundamentale precum: promovarea creativităţii şi calităţii în educaţie, excelenţa în cercetare, competitivitatea academică la nivel naţional şi internaţional.
C. O viziune managerială europeană
Pentru continuarea metamorfozei şi adaptării Universităţii noastre la principiile Procesului Bologna, este nevoie de o viziune managerială modernă, dinamică, pragmatică, performantă, în spiritul exigenţelor europene de astăzi, de solidaritate instituţională, de eforturi concertate şi, nu în ultimul rând, de deschidere în faţa necesităţii schimbării pe plan individual, a adaptării mentale şi profesionale a fiecărui membru al corpului profesoral la rigorile evoluţiilor academice.
În ultimii ani, Universitatea Titu Maiorescu a parcurs o etapă esenţială de consolidare instituţională prin elaborarea unor documente de importanţă deosebită pentru organizarea şi perfecţionarea structurilor sale, o etapă de reformare a programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat, asigurând îndeplinirea obiectivelor şi misiunii asumate pentru perioada 2004/2008.
Demersul de consolidare şi dezvoltare parcurs de Universitatea noastră, necesită, în următoarea perioadă, să fie continuat la noi dimensiuni, printr-un Program managerial puternic, bine fundamentat conceptual, cu obiective clare, realiste, conforme cu principiile schimbării învăţământului universitar şi cercetării la nivel european,ţinând seama de condiţiile specifice ale învăţământului superior din România şi ale societăţii româneşti în ansamblul ei, cu puternică şi reală deschidere spre viitor. Programul managerial pe care-l propunem cuprinde în structura lui următoarele linii de forţă: reformarea programelor de studii în acord cu noua filozofie a educaţiei, activitatea didactică (studenţi, profesori, mobilităţi), cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea culturii calităţii în educaţie şi cercetare, resursele umane, structura organizaţională, resursele financiare, baza materială, relaţiile internaţionale şi internaţionalizarea Universităţii, promovarea imaginii acesteia la nivel naţional şi internaţional. Obiectivul fundamental al Programului managerial de acţiune pentru intervalul 2008-2012 îl constituie dezvoltarea Universităţii Titu Maiorescu prin crearea unei culturi a calităţii în conformitate cu standardele europene în domeniu, prin creşterea performanţei în educaţie şi cercetare, prin stimularea creativităţii şi inovaţiei în aceste două domenii, prin perfecţionarea programelor de studii la nivel de licenţă, de masterat şi doctorat, prin calitatea resurselor umane, prin consolidarea bazei materiale, prin promovarea unei imagini noi, europene, a instituţiei.
I. PLANURI ŞI PROGRAME DE STUDII
A. O nouă filozofie a educaţiei
Fundamentul unei viziuni manageriale moderne, competitive, de esenţă europeană este noua filozofie a educaţiei promovată de reforma învăţământului universitar la nivel european prin Procesul Bologna. Printre elementele-cheie ale acesteia se numără: calitate în educaţie, excelenţă în cercetare, performanţă, competitivitate, învăţământ centrat pe student, noi strategii şi abordări didactice, stimularea creativităţii şi inovaţiei, în cadrul mai larg al unei culturi a calităţii, accent pe rezultatele învăţării, pragmatismul educaţiei, relaţia strânsă a procesului educaţional cu piaţa muncii. Reformarea planurilor şi programelor de studii trebuie să aibă în vedere aceste deziderate fundamentale, în spiritul asigurării eficienţei şi performanţei în educaţie şi cercetare. Programele de studii ale Universităţii Titu Maiorescu trebuie să fie orientate spre finalităţi certe: dobândirea de către studenţi a unor cunoştinţe şi competenţe obligatorii, la cel mai înalt nivel ştiinţific, pentru calificările domeniului de specializare.
B. Reforma curriculară
1. Restructurare la nivelul fiecărui an şi al fiecărei discipline
În cadrul ciclului de licenţă, care trebuie să asigure studentului cunoştinţe şi competenţe generale necesare pentru încadrarea pe piaţa muncii, procesul de reformare curriculară se va desfăşura la nivelul fiecărui domeniu de licenţă, fiecărei forme de învăţământ, fiecărui an de învăţământ şi al fiecărei discipline de studiu. Programa universitară pentru fiecare an de învăţământ necesită un proces de restructurare, bazat pe o evaluare riguroasă, după criteriul utilităţii disciplinelor şi cunoştinţelor predate, într-o viziune globală a calificării pe care o dobândeşte studentul. Disciplinele cu vocaţie pentru cercetarea ştiinţifică vor fi integrate preponderent în programele de master.
În acest context, este prioritară corelarea succesiunii disciplinelor, reformarea conţinutului fiecărei discipline, printr-un proces de selectare critică a materiei în funcţie de ciclul de studiu şi de obiectivele acestuia: nivelul de bază al cunoştinţelor şi competenţelor generale (licenţă), cunoştinţe şi competenţe din aria specializării şi a cercetării ştiinţifice (master).
În aceeaşi ordine de priorităţi, se impun diversificarea şi adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele şi exigenţele formulate de societatea şi economia bazate pe cunoaştere.
2. Pragmatizarea procesului educaţional
Procesul reformării curriculare priveşte nu numai restructurarea programelor şi conţinuturilor în funcţie de cicluri de studiu, obiective şi adresabilitate către piaţa muncii sau domeniul cercetării, ci şi o schimbare de perspectivă asupra învăţării. Astfel, actul educaţional trebuie privit în raport cu destinaţia lui practică, piaţa muncii. Este nevoie, în acest context, de pragmatizarea procesului educaţional. Un mod de atingere a acestui obiectiv este accentul pe programele şi conţinuturile cu caracter practic. În contextul acestei schimbări de optică, un element de primă importanţă, care trebuie să intre în structura programelor de studii ale fiecărui an universitar, este practica săptămânală la agenţi economici, companii multinaţionale de prestigiu, firme, instituţii juridice, economice, spitale etc., în România şi chiar în unele ţări europene, prin Programul LLP (ERASMUS şi LEONARDO DA VINCI).
Procesul reformării curriculare priveşte nu numai restructurarea programelor şi conţinuturilor în funcţie de cicluri de studiu, obiective şi adresabilitate către piaţa muncii sau domeniul cercetării, ci şi o schimbare de perspectivă asupra învăţării. Astfel, actul educaţional trebuie privit în raport cu destinaţia lui practică, piaţa muncii. Este nevoie, în acest context, de pragmatizarea procesului educaţional. Un mod de atingere a acestui obiectiv este accentul pe programele şi conţinuturile cu caracter practic. În contextul acestei schimbări de optică, un element de primă importanţă, care trebuie să intre în structura programelor de studii ale fiecărui an universitar, este practica săptămânală la agenţi economici, companii multinaţionale de prestigiu, firme, instituţii juridice, economice, spitale etc., în România şi chiar în unele ţări europene, prin Programul LLP (ERASMUS şi LEONARDO DA VINCI).
Reformarea curriculară, proces de importanţă deosebită pentru o universitate modernă şi performantă, cum îşi doreşte să fie Universitatea Titu Maiorescu, va fi discutată la nivelul Consiliilor profesorale şi al catedrelor. Ea reclamă o abordare realistă şi critică din partea decanilor şi titularilor de discipline, puterea de a renunţ a, dacă este nevoie, la anumite discipline ori la un anumit conţinut, forţa de a inova în mod creativ.
3. Studii libere, credite transferabile suplimentare
Programele de studii din ciclul de licenţă trebuie concepute ca un cadru flexibil, care să ofere studenţilor posibilitatea de a-şi diversifica şi îmbogăţi gama de opţiuni în materie de cursuri, module, discipline, complementare şi suplimentare programului de învăţământ. Astfel de studii libere vor fi o sursă de noi cunoştinţe şi competenţe pentru studenţi şi, în acelaşi timp, de credite transferabile suplimentare.
4. Dezvoltarea şi adaptarea ofertei de studii masterale
În noua structură a studiilor universitare promovată de Procesul Bologna, ciclul de studii masterale are un rol de importanţă majoră. Masteratul oferă absolventului cunoştinţe, deprinderi şi competenţe superioare, o calificare profesională la cele mai înalte standarde, în funcţie de cele mai noi descoperiri ştiinţifice, cu reale perspective pentru o carieră de succes. De asemenea, oferă condiţii pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică. Universitatea Titu Maiorescu, în conformitate cu legislaţia în domeniul educaţiei, trebuie să facă din ciclul de studii masterale o experienţă academică deschisă tuturor absolvenţilor ciclului de studii universitare de licenţă care doresc să urmeze această formă de specializare. Având în vedere importanţa excepţională a masteratului, fiecare facultate a Universităţii trebuie să-şi dezvolte oferta de cursuri masterale, ţinând cont de evoluţiile şi cerinţele de pe piaţa muncii.
În acest sens, al sincronizării ofertei de studii cu exigenţele economiei şi societăţii cunoaşterii, trebuie revăzută şi actualizată structura fiecărui masterat, trebuie restructurate şi adaptate programele analitice, conţinuturile disciplinelor, în scopul specializării atât a disciplinelor cât şi a cunoştinţelor dobândite. Masteratul nu trebuie să repete "pe o treaptă superioară" disciplinele din ciclul de licenţă, ci trebuie să "specializeze" un anumit domeniu al calificării obţinute în programul de licenţă. Studiile masterale trebuie să aprofundeze competenţele de specialitate şi să confere absolventului deprinderi noi, calităţi noi, însuşiri noi, competenţe noi într-un anumit domeniu al calificării sale.
De asemenea, trebuie luată în calcul organizarea unor masterate interdisciplinare, cu statut de noutate şi inovaţie în spaţiul universitar românesc, precum şi desfăşurarea unor cursuri de master în colaborare cu alte universităţi româneşti sau străine. Senatul va milita şi contribui la adaptarea legislaţiei în materie, în raport cu scopul declarat al masteratului, pentru ca prevederile legii să nu fie o limită în realizarea scopului, ci să asigure un cadru legal de dezvoltare şi diversificare a studiilor masterale.
5. Extinderea ofertei de studii doctorale
În "concepţia Bologna" de reformare a învăţământului superior european, doctoratul este cel de-al treilea ciclu al studiilor, o experienţă de elită, care exprimă valoarea instituţiei, capacitatea acesteia de a produce performanţă în cercetarea ştiinţifică. Universitatea Titu Maiorescu este Instituţie Organizatoare de Doctorat pentru domeniul Medicină Dentară. Rămâne un deziderat de primă importanţă pentru noi să obţinem acest statut şi pentru alte domenii, precum: Drept, Medicină, Psihologie, în conformitate cu HG nr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat. În perspectivă, este foarte important ca fiecare facultate a Universităţii noastre să poată organiza studii doctorale, condiţie a statutului de instituţie europeană de învăţământ superior cu misiune de cercetare ştiinţifică.
C. Noi programe de studii universitare de licenţă
Universitatea Titu Maiorescu a reuşit, prin cele opt facultăţi, să impună un nume în spaţiul învăţământului superior românesc, să fie o instituţie respectată, guvernată de rigoare, exigenţă şi dorinţă de a cultiva calitatea şi performanţa în domeniile sale de specializare. Însă pe o piaţa concurenţială dură, cum este cea a învăţământului superior românesc, în condiţiile evoluţiilor rapide din economie şi societate, apar noi cerinţe, noi exigenţe în materie de competenţe şi calificări. În acest context, este necesar ca Universitatea noastră să-şi extindă oferta în materia programelor de studii universitare de licenţă, pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor formulate de piaţa muncii. Începând cu anul universitar 2008/2009, Universitatea Titu Maiorescu îşi propune să dezvolte noi programe de licenţă în domenii de prim interes social: Comunicare şi relaţii publice, Educaţie fizică şi management sportiv, Farmacie, Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare, Economia mediului.
În acelaşi context, în perioada de referinţă a programului managerial, vor fi supuse acreditării programele autorizate provizoriu (informatică, tehnică dentară, asistenţă medicală generală, învăţământ la distanţă).
D. Dezvoltarea Programelor de consiliere şi orientare în carieră
Universitatea Titu Maiorescu a înfiinţat în cadrul Facultăţii de Psihologie un Centru de consiliere şi orientare în carieră, care desfăşoară programe speciale dedicate celor care au nevoie de îndrumare calificată pentru a urma rute profesionale conforme pregătirii, calificării şi competenţelor lor. Există premise pentru a considera că activitatea Centrului poate deveni una de succes. În următoarea perioadă, Universitatea intenţionează să dezvolte acest Centru de consiliere şi orientare în carieră, printr-o strategie nouă, care va stimula colaborarea cu mari angajatori, companii multinaţionale, firme româneşti şi străine. Printre mijloacele specifice vor fi promovate: training-uri complementare curriculei universitare, prezentări de companii – cu exigenţele lor la angajare, baze de date cuprinzând studenţii Universităţii Titu Maiorescu, prestări de servicii către persoane fizice şi alte persoane juridice (licee, universităţi), consiliere vocaţională, psihologică, programe de dezvoltare personală.
II. ACTIVITATEA DIDACTICĂ
A. Strategii şi abordări didactice moderne
Actul educaţional în viziunea reformei Bologna presupune câteva elemente fundamentale: centrarea pe student a procesului predării, mutarea accentului de pe predare pe învăţare, focalizarea pe rezultatele învăţării, învăţarea direcţionată spre cunoştinţe, competenţe şi deprinderi certe pentru piaţa muncii. Astfel strategiile şi abordările didactice trebuie să se adapteze acestor evoluţii, să pună în aplicare principiile pedagogiei contemporane, uzând de toate mijloacele moderne de predare-învăţare (mijloace audio-vizuale). Cursurile, seminariile şi laboratoarele trebuie să implice mai mult studenţii, să dezvolte dialogul şi schimbul de opinii, pentru a crea un spaţiu al emulaţiei spirituale. Dictarea de la catedră şi simpla luare de notiţe se dovedesc practici anacronice, insuficiente şi chiar contraproductive. Prin noile metode şi tehnici de predare, studenţii trebuie antrenaţi în experienţa cunoaşterii, stimulaţi să gândească, să înţeleagă, să ofere soluţii. De asemenea, trebuie încurajat studiul individual şi dialogul cu fiecare student în parte. Cadrele didactice vor dezvolta şi dimensiunea formativă a procesului educaţional, pe lângă cea informativă, în spiritul formării studenţilor pentru integrarea pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor cariere de succes.
B. Cursuri, suporturi de curs, surse virtuale de informaţie
Toate disciplinele din curriculumul fiecărei facultăţi trebuie să beneficieze de cursuri tipărite şi de suporturi de curs – ca instrument de lucru, ca ghid în materia studiată –, editate pe suport de hârtie sau electronic (CD-uri). Ca sursă de informare complementară, practic nelimitată, pe lângă frecventarea bibliotecii, trebuie luată în calcul şi folosită biblioteca virtuală pe care o oferă internetul. Titularii de curs, conducătorii de seminar trebuie să facă un pas înainte de la abordările tradiţionale (uneori mai comode) la cele moderne şi să exploateze sursele performante de informare.
C. Lucrări practice, seminarii şi laboratoare
În cadrul seminariilor şi laboratoarelor, este necesară abordarea materiei din perspectivă pragmatică, a adresabilităţii ei către piaţa muncii. De asemenea, trebuie pus accentul pe activităţi practice, pe simularea unor situaţii, în care cunoştinţele şi deprinderile să poată fi experimentate. Lucrările practice, seminariile şi laboratoarele trebuie să iasă din sfera abordărilor formale, să fie recunoscute ca experienţe de importanţă majoră în pregătirea studenţilor pentru profesie şi carieră. Şi pentru aceste activităţi didactice, se vor edita suporturi de seminar şi caiete de laborator şi lucrări practice.
D. Noi metode de evaluare
Metodele clasice de evaluare a nivelului de cunoştinţe şi de pregătire al studenţilor se dovedesc insuficiente în raport cu exigenţele de astăzi. Pentru stabilirea notei finale la examene, trebuie considerate activitatea şi contribuţia studenţilor de-a lungul semestrelor la cursuri, seminarii, laboratoare, realizarea lucrărilor practice, a eseurilor, referatelor etc., implicarea acestora în actul învăţării, deschiderea lor spre creativitate şi inovaţie în procesul educaţional. În conformitate cu Metodologia de evaluare a rezultatelor învăţării, fiecare cadru didactic îşi va constitui, la propria disciplină, o fişă de evaluare pe care o va prezenta studenţilor la începutul semestrelor.
Noile metode de evaluare reprezintă un mod de scoatere a procesului educaţional de sub ameninţarea formalismului. De asemenea, acestea au darul să conştientizeze studenţii privitor la caracterul de proces al învăţării, de act continuu şi sistematic pe parcursul întregului an universitar, ceea ce presupune eforturi susţinute din partea lor. Metodele de evaluare trebuie să stimuleze, în acelaşi timp, învăţarea substanţială şi creativă, în sensul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe fundamentale pentru viitoarea carieră.
E. Învăţământul la distanţă
Învăţământul la distanţă este o formă de educaţie şi pregătire academică modernă, practicată cu succes în Europa şi în SUA. Învăţământul la distanţă oferă mari posibilităţi de extindere a Universităţii în teritoriu, odată cu atragerea de studenţi în centrele teritoriale. Este o formă de învăţământ pe care Universitatea noastră n-a exploatat-o îndeajuns până în prezent. Universitatea Titu Maiorescu are nevoie de o mai bună organizare şi dezvoltare a învăţământului la distanţă. Dezvoltarea ID presupune dezvoltarea selectivă a actualelor centre, dar şi extinderea către noi centre teritoriale, în condiţii dintre cele mai bune din punct de vedere al infrastructurii, al resurselor umane, al ofertei şi al suporturilor educaţionale. Dezvoltarea ID presupune însă şi creşterea calităţii actului de învăţământ, sporirea exigenţelor din partea cadrelor didactice, cultivarea sistematică a rigorii profesionale. De asemenea, în acelaşi proces al stimulării ID, este nevoie de diversificarea mijloacelor şi metodelor de învăţământ: pe lângă cursuri, suporturi de curs, activităţi tutoriale, se impune, ca o necesitate incontestabilă, folosirea formelor de comunicare on-line, a computerului şi a internetului. Învăţământul la distanţă trebuie să aibă un puternic suport şi mijloc de exprimare în învăţământul on-line. Se va accentua dialogul tutore-student prin aceste forme de comunicare.
În perioada care urmează, Universitatea Titu Maiorescu îşi propune să-şi dezvolte reţeaua de învăţământ la distanţă prin deschiderea de noi centre la Constanţa, Craiova, Braşov, Buzău şi alte zone teritoriale, dar şi să reorganizeze ID la Tg.Jiu. Mai mult decât atât, se studiază posibilitatea de a inaugura centre de învăţământ la distanţă în Spania, la Barcelona şi Madrid şi în Italia.
III. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
A. O prioritate a Universităţii: revitalizarea cercetării ştiinţifice
Cercetarea ştiinţifică trebuie să intre într-o nouă epocă de dezvoltare la Universitatea Titu Maiorescu. Această dezvoltare se referă atât la aspectul organizatoric al activităţilor de cercetare, cât şi la conţinutul propriu-zis al acestora. Este o prioritate, de vreme ce activitatea de cercetare ştiinţifică se află încă într-o situaţie sensibilă.
Din punct de vedere organizatoric, în cadrul oferit de Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, Departamentul de cercetare ştiinţifică va promova un pachet de măsuri pentru dezvoltarea şi creşterea în calitate a cercetării ştiinţifice la nivelul Universităţii noastre. În fiecare facultate va fi organizat un centru sau un laborator de cercetare ştiinţifică, avizat de CNCSIS. În funcţie de temele de cercetare, vor fi încurajate abordările interdisciplinare, colaborarea între structurile de cercetare ale Universităţii şi între acestea şi structuri din alte universităţi româneşti sau străine. Pentru consolidarea echipelor de cercetare, vor fi atraşi în cadrul acestora studenţi remarcaţi în cercurile ştiinţifice studenţeşti, masteranzi şi specialişti din alte instituţii, care vor putea fi stimulaţi în raport cu activitatea lor şi rezultatele obţinute. Cadrele didactice care desfăşoară activităţi de cercetare vor fi stimulate prin stabilirea unor criterii suplimentare în fişele de apreciere a personalului didactic. Fiecare cadru didactic va trebui să publicelucrărirezultate din cercetarea ştiinţifică. De asemenea, în activităţile de cercetare, în special în cadrul cercurilor ştiinţifice, vor fi atraşi şi studenţi, în special cei care intenţionează să-şi continue studiile la masterat şi doctorat.
Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cercetare, vor fi selectate, din bazele de date tematice, teme pentru care există posibilitatea obţinerii unor contracte sau granturi cu beneficiari din afara Universităţii. Se vor prefera teme ştiinţifice de "nişă", specializate, care să ducă la rezultate performante fără investiţii mari. O atenţie specială se va acorda obţinerii de granturi prin participarea la competiţii şi prin dezvoltarea parteneriatelor naţionale şi internaţionale. Totodată, se va urmări implicarea cadrelor didactice în toate formele de cercetare promovate de MECT prin programele naţionale de cercetare şi de CNCSIS, precum şi în programele europene de cercetare ştiinţifică.
B. Conferinţe naţionale şi internaţionale, lucrări ştiinţifice şi publicaţii
Valorificarea rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică se va realiza prin următoarele forme: organizarea de conferinţe şi manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale (Conferinţa internaţională "Educaţie şi creativitate pentru o societate bazată pe cunoaştere", organizată de Universitatea Titu Maiorescu în noiembrie 2007, a fost apreciată de participanţi ca un real succes); editarea, conform normelor CNCSIS, a Analelor Universităţii, pe serii ştiinţifice: Drept, Ştiinţe Economice, Psihologie, Medicină, Informatică, Medicină dentară, publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste proprii, participarea la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale recunoscute; protecţia intelectuală a ideilor originale, prin brevete de invenţie.
Organizarea, desfăşurarea şi rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică vor fi supuse unor evaluări periodice în cadrul şedinţelor Senatului şi în Consiliile facultăţilor. Aceleaşi organe de conducere vor aproba şi strategiile, tematicile şi programele pe termen mediu şi lung ale structurilor de cercetare.
IV. CULTURA CALITĂŢII
A. Mecanisme de asigurare a calităţii
Învăţământul universitar de astăzi pune accentul pe calitatea educaţiei. Calitatea constituie condiţia sine qua non a performanţei şi a competitivităţii în domeniile educaţiei şi cercetării ştiinţifice. De aceea, cultivarea calităţii la nivelul universităţilor este unul dintre principiile-cheie ale reformei învăţământului superior european. Literatura şi strategiile reformei, precum şi Conferinţele Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA), promovează sistematic un concept nou, de importanţă esenţială în acest proces: "cultura calităţii".
În acest context european, Universitatea Titu Maiorescu trebuie să-şi genereze o "cultură a calităţii", un program eficient, pentru a produce calitatea la nivelul actului de învăţământ şi al cercetării ştiinţifice, fundamentat pe mecanisme administrative, didactice, epistemologice, tehnologice, pe resurse umane calificate, definite prin competenţă şi profesionalism. În "cultura calităţii" intră două noi concepte, pe care astăzi se pune un accent special: creativitatea şi inovaţia. Creativitatea ca atribut al inteligenţei favorizează inovaţia, generarea de idei şi soluţii în procesul complex al cunoaşterii. Or, în condiţiile competiţiei de astăzi la nivelul educaţiei universitare şi al cercetării, creativitatea, inovaţia, capacitatea de a descoperi sunt elemente-cheie care diferenţiază instituţiile între ele şi le ierarhizează pe scara performanţei. În noua paradigmă a educaţiei, creativitatea şi inovaţia, deschideri ale intelectului spre cunoaştere, sunt – în procesul predării şi al învăţării – provocări adresate atât corpului academic, cât şi studenţilor. Ele se dezvoltă pe fondul acceptării riscurilor, uneori inerente, în astfel de conjuncturi, atitudine care face parte, de asemenea, din "cultura calităţii". Prin urmare, Universitatea Titu Maiorescu trebuie să-şi creeze o cultură a calităţii substanţială şi eficientă, ca mediu de dezvoltare a creativităţii, a inovaţiei, a excelenţei şi performanţei în educaţie şi cercetare.
Calitatea studiilor şi a învăţării trebuie evaluată prin prisma rezultatelor. Pentru eficientizarea învăţării, sunt necesare schimbări esenţiale de metodă în procesul educaţional. Noile strategii didactice presupun abordări complexe, inter şi transdisciplinare, într-o viziune holistică, fundamentală, care tratează procesul cunoaşterii dintr-o perspectivă integratoare.
La crearea unei culturi a calităţii trebuie avute în vedere şi alte elemente, precum: încurajarea performanţei în învăţare, în activităţile de predare şi de cercetare, mobilitatea studenţilor şi a personalului didactic, schimburile de experienţă, diversificarea surselor cunoaşterii şi ale formării, sistemul de credite transferabile, în cadrul conturat de principiile Procesului Bologna.
Sistemele complexe de evaluare (studenţi, cadre didactice, absolvenţi, angajatori), vor contribui la feedback-ul calităţii la toate nivelele educaţionale din Universitate.
B. Cultura învăţării
Un element de importanţă excepţională al edificării unei culturi a calităţii în învăţământul superior îl reprezintă dezvoltarea a ceea ce, în cadrul reformei europene a domeniului, este definit prin sintagma "cultura învăţării". În contextul preocupărilor pentru calitate în educaţie şi excelenţă în cercetare, la nivelul Universităţii Titu Maiorescu, este necesară dezvoltarea unei culturi a învăţării, care pune accentul pe eficienţă, pragmatism şi competitivitate. Atingerea acestui obiectiv reclamă o schimbare importantă la nivelul abordării didactice şi, de asemenea, crearea unui cadru propice pentru actul propriu-zis al învăţării şi al formării. Cultura învăţării presupune accent nu pe opera de predare a profesorului în amfiteatru şi în sala de seminar, ci pe conţinutul şi pe eficienţa actului didactic, pe implicarea studenţilor în această activitate, în final, pe rezultatele învăţării. Este o abordare teleologică a actului educaţional, referitoare la conceperea şi desfăşurarea lui în perspectiva finalităţilor. Aşadar, este necesară proiectarea unor noi strategii didactice la nivelul fiecărui titular de curs şi de seminar ori de lucrări practice. În acelaşi timp, Universitatea va crea, în cadrul acestui amplu demers de schimbare a abordării procesului educaţional, condiţiile prin care studenţii să-şi dezvolte studiul, să aibă acces la surse de informaţie autorizate şi de ultimă oră (biblioteca Universităţii Titu Maiorescu, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Naţională, internet etc.), să-şi stimuleze şi exercite aptitudinile în materie de învăţare, creativitate, inovaţie.
C. Cultura digitală
Ne aflăm într-o epocă de revoluţie tehnologică, în care computerul, internetul şi alte mijloace ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ICT) au schimbat lumea. Impactul noilor tehnologii asupra învăţământului universitar şi al cercetării este copleşitor. Posibilităţile pe care ICT le deschide în procesul cunoaşterii, în educaţie şi cercetare sunt greu de imaginat şi de evaluat. Având în vedere importanţa fundamentală a tehnologiei în mediul academic al educaţiei şi cercetării ştiinţifice, la nivelul reformei promovate prin Procesul Bologna şi susţinute de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA), se discută insistent, despre o prioritate a schimbării şi a restructurării, despre crearea, în universităţi şi în celelalte instituţii ale învăţământului superior şi cercetării, a unei "culturi digitale". Această sintagmă exprimă ideea de folosire pe scară largă a tehnologiilor informatice în procesul educaţional, în activităţile de predare, învăţare, în cadrul cercetării ştiinţifice.
"Cultura digitală" trebuie să devină o prioritate a Universităţii Titu Maiorescu. Vor fi necesare noi dotări cu aparatură de ultimă generaţie din aria ICT, dar şi anumite schimbări la nivelul mentalităţii cadrelor didactice şi chiar a studenţilor. Folosirea curentă a computerului şi a internetului, accesarea surselor de informaţie nelimitate ale bibliotecii virtuale sunt modalităţi moderne, necesare în dezvoltarea unui proces educaţional de calitate, eficient şi performant, a activităţilor de cercetare ştiinţifică la nivelul exigenţelor europene.
D. Grupe de excelenţă în programele de licenţă şi de cercetare
În cadrul dezvoltării unei culturi a calităţii, Universitatea Titu Maiorescu va introduce o măsură inovativă, menită să stimuleze performanţa: grupe de elită, de excelenţă, în programele de licenţă şi de cercetare. Fiecare facultate, la fiecare an de studiu, va constitui câte o grupă de excelenţă, din studenţii cu cele mai bune rezultate, cu înclinaţii reale spre performanţă în educaţie şi în domeniul cercetării ştiinţifice. Grupele de excelenţă vor beneficia de o programă separată, cu elemente suplimentare, cu un grad sporit de dificultate şi complexitate. Aceste grupe de excelenţă îşi propun să fie pepiniere ale calităţii, performanţei, excelenţei şi competitivităţii în domeniile educaţiei şi cercetării ştiinţifice.
V. RESURSE UMANE
A. O strategie pentru recrutarea şi dezvoltarea personalului didactic şi de cercetare
Universitatea Titu Maiorescu are nevoie de o Strategie pe termen mediu şi lung pentru recrutarea şi promovarea personalului didactic, de cercetare şi tehnico-administrativ. Această Strategie trebuie să aibă drept criterii esenţiale calitatea şi valoarea personală, vocaţia pentru activităţile din învăţământului universitar, cercetare şi al activităţii administrative de specialitate. Se va pune accentul pe atragerea în Universitate a unor personalităţi ale învăţământului universitar, dar şi a unor tineri cu rezultate promiţătoare, cu perspective într-o carieră performantă în învăţământul superior, în cercetarea ştiinţifică sau în ambele. Se va urmări pregătirea pedagogică a cadrelor didactice prin organizarea eficientă a DPPD. Facultăţile vor urmări asigurarea procentajului legal de cadre titulare, pe grade didactice. În acelaşi timp, se va limita numărul cadrelor didactice asociate. Un caz de excepţie îl constituie personalităţile universitare şi academice, a căror colaborare cu Universitatea noastră contribuie la prestigiul şi la imaginea acesteia.
Se va acorda o atenţie deosebită eticii şi deontologiei didactice, respectării stricte a legislaţiei universitare.
B. Formarea şi evoluţia personalului didactic
Politica de personal didactic trebuie să fie o preocupare prioritară a Senatului Universităţii. Cadrele didactice tinere, cu grad de asistent sau lector, trebuie încurajate şi susţinute să frecventeze şi să finalizeze masteratul şi doctoratul, pentru a putea evolua în ierarhia didactică, pe baza metodologiilor de concurs actualizate la noile cerinţe. Fiecare catedră va elabora strategii de asigurare a necesarului de personal academic, pe grade didactice. Universitatea va depune eforturi, prin intermediul fiecărei facultăţi, de dezvoltare a unei politici complexe de formare a formatorilor, în scopul asigurării unui personal didactic de calitate, apt de a crea performanţă în domeniile educaţiei şi cercetării. În acest scop, se va elabora şi o nouă Metodologie de ocupare a posturilor didactice vacante care, prin grilele de punctaj complexe, va asigura resurse umane de înalt prestigiu didactic şi ştiinţific.
C. Evaluarea performanţei didactice
Activitatea didactică de calitate necesită monitorizare şi evaluare. Se simte astfel nevoia dezvoltării unor procese de evaluare internă a calităţii în ceea ce priveşte activitatea şi performanţa didactică a personalului academic al Universităţii. Aceste procese vor cuprinde: autoevaluări, evaluări colegiale şi evaluarea cadrelor didactice de către studenţi. Pe baza lor, la nivelul Senatului, se va putea aprecia activitatea fiecărui cadru didactic din punctul de vedere al calităţii şi al performanţei, contribuţia acestuia la creşterea calităţii procesului de învăţământ şi la dezvoltarea Universităţii.
D. Studenţi
Se va acorda o atenţie sporită activităţii extracurriculare a studenţilor, materializată prin cercuri ştiinţifice studenţeşti, reviste studenţeşti, cercuri şi echipe artistice şi sportive.
De asemenea, se va crea o bază de date a absolvenţilor şi se va promova un sistem coerent de legătură cu absolvenţii Universităţii, pe domenii de licenţă şi masterat, precum şi pe forme de învăţământ.
Dacă în prezent există un sistem de asistenţă socială, apreciem că în procesul dezvoltării culturii educaţiei, este necesară instituirea unui sistem de descoperire, protejare şi dezvoltare a inteligenţei, creativităţii şi inovaţiei în rândul studenţilor.
În procesul de perfecţionare a managementului, va fi stimulată participarea activă a reprezentanţilor studenţilor în Consiliile facultăţilor şi în Senat, precum şi asocierea studenţilor sub diferite forme.
VI. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ
Universitatea Titu Maiorescu are nevoie de o structură organizaţională coerentă, suplă, eficientă şi funcţională. În acest scop, în perioada următoare, vor fi revăzute şi actualizate organigramele, statele de funcţiuni, fişa postului pentru fiecare loc de muncă. Va fi analizată comunicarea şi colaborarea dintre diversele compartimente şi posturi, pentru verificarea eficienţei acestora.
Va fi stimulată activitatea catedrelor, structurilor academice de bază, precum şi a organelor de conducere colectivă, Senatul Universităţii, Biroul Senatului şi Consiliile facultăţilor.
Vor fi reconsiderate şi reactivate toate comisiile, consiliile, departamentele (cercetare, DPPD, ID) precum şi structurile de conducere colectivă de la nivelul facultăţilor (catedre, consilii profesorale, centre locale ID) şi vor fi înfiinţate noi departamente (IT, "alumni", orientare şi consiliere în carieră). În funcţie de necesităţi, vor fi înfiinţate şi alte noi structuri care să contribuie la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii la nivelul Universităţii şi al fiecărei facultăţi.
Structurile teritoriale pentru învăţământul la distanţă vor fi perfecţionate prin instruiri periodice, iar activitatea lor va fi eficientizată prin pachete de măsuri de promovare a ofertei educaţionale a Universităţii.
În scopul stimulării şi dezvoltării comunicării interne, ca premisă a eficienţei în activitate, se va urmări crearea unei culturi organizaţionale la nivelul fiecărei facultăţi (studenţi, personal didactic, personal administrativ) şi la nivelul Universităţii.
VII. ACTIVITATEA TEHNICO-ECONOMICĂ
A. Baza materială
Un obiectiv de prim ordin al Programului managerial este dezvoltarea bazei materiale a Universităţii. În noile condiţii de exigenţă pe care le promovează Reforma Bologna, Universitatea Titu Maiorescu are nevoie de o bază materială, de dotări şi condiţii apte să asigure în totalitate, la standarde europene, activităţile din domeniul învăţământului superior şi al cercetării ştiinţifice.
În acest scop, va fi continuat programul de investiţii în infrastructura Universităţii. Pentru intervalul de timp apropiat, obiectivul principal la acest capitol îl constituie continuarea construcţiei corpului "M" şi a corpurilor "Şincai". Corpul "M" al Universităţii va fi o clădire destinată exclusiv activităţilor didactice şi de cercetare, prevăzut cu o aulă, cu amfiteatre, cu săli de curs şi laboratoare adaptate programelor de licenţă şi masterat care se vor derula şi corelate cu numărul de studenţi şi masteranzi. De asemenea, va fi continuată noua clădire a Rectoratului, un edificiu modern, multifuncţional, cu birouri şi spaţii pentru organele de conducere ale Universităţii.
În ceea ce priveşte dotările materiale, în funcţie de nevoile înregistrate de fiecare facultate, pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi a activităţilor de cercetare ştiinţifică la standardele şi exigenţele promovate la nivel european, va fi continuată dotarea cu echipamente didactice moderne (tehnologie informatică, aparatură de laborator, mijloace audiovizuale etc.) şi cu toate facilităţile necesare.
O atenţie specială se va acorda în continuare dezvoltării Bibliotecii. Fondul de carte al acesteia va fi îmbogăţit şi actualizat prin titluri noi, lucrări, tratate, cursuri, cărţi de specialitate, publicaţii periodice, astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor de documentare, de surse de informaţie competitive, la zi, ale studenţilor şi cadrelor didactice. Va fi continuat procesul de informatizare a evidenţei titlurilor, pentru simplificarea accesului la fondul bibliografic.
B. Activitatea economică
Pe baza analizei costurilor pe student, se vor întocmi toate documentele economice (bugete, balanţe, taxe, etc.). Va sta în atenţie reducerea permanentă a costurilor, a cheltuielilor interne, a chiriilor către terţi. Întreaga activitate economică va fi periodic auditată financiar.
C. Resurse financiare
Se va aborda o nouă strategie în privinţa diversificării resurselor de finanţare, dar şi a modului de repartizare a cheltuielilor. La nivelul facultăţilor se vor întocmi bugete de venituri şi cheltuieli, atât din taxe, cât şi din resurse proprii, provenite din activităţi de cercetare, consultanţă, servicii etc., care vor fi gestionate de către decanate.
Se va dezvolta şi diversifica activitatea Fundaţiei pentru Educaţie şi Ştiinţă "Titu Maiorescu" şi societăţii comerciale "EUROTIMA STAR" SRL.
D. Administraţie
Pentru coordonarea şi realizarea internă a tuturor activităţilor, se va promova o administraţie suplă, modernă, profesionistă, care să permită realizarea ireproşabilă a investiţiilor, aprovizionarea tehnico-materială şi utilizarea intensivă a bazei materiale puse la dispoziţie. Personalul tehnico-administrativ va fi selecţionat pe bază de concurs, cu respectarea unor criterii profesionale performante.
VIII. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME COMUNITARE. INTERNAŢIONALIZAREA UNIVERSITĂŢII
A. Internaţionalizarea Universităţii şi dimensiunea externă
Dimensiunea externă este una din componentele principale ale strategiei de dezvoltare a Universităţii Titu Maiorescu, în concordanţă cu strategia Comisiei Europene şi cu Declaraţia de la Bologna privind crearea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior.
Abordarea europeană a educaţiei şi cercetării ştiinţifice, modalităţile prin care o universitate participă la viaţa academică internaţională, la cooperarea în programe şi proiecte de educaţie şi cercetare, la manifestări ştiinţifice, la programele de mobilitate a studenţilor şi cadrelor didactice sunt criterii importante de apreciere a calităţii unei instituţii de învăţământ superior.
În perioada de referinţă a prezentului Program, internaţionalizarea şi dimensiunea externă urmează să devină componente esenţiale ale întregului proces didactic şi de cercetare ştiinţifică şi criteriu important în evaluarea organismelor şi funcţiilor de conducere, a activităţii personalului didactic şi în promovarea acestuia în ierarhia academică.
B. Obiective
1. Cooperarea europeană şi internaţională
Universitatea Titu Maiorescu va dezvolta relaţiile de cooperare pe plan european şi internaţional cu instituţii de învăţământ şi unităţi de cercetare, va promova forme de studiu în cotutelă, va extinde programele de licenţă în ţări în care este deplasată populaţie românească (Italia, Grecia).
Ne propunem să diversificăm relaţiile existente, să identificăm şi să iniţiem noi parteneriate care să se concretizeze în eliberarea de diplome în asociere, masterate şi doctorate cu dublă coordonare, proiecte ştiinţifice comune şi altele.
2. Programe europene şi internaţionale
Ţinând seama că prin aceste programe se finanţează şi se încurajează mobilitatea academică, ne vom preocupa de dezvoltarea colaborării în cadrul Programului Longlife Learning – LLP, cu precădere în subprogramele sale ERASMUS, LEONARDO şi GRUNDTVIG. În acest scop, vor fi semnate noi acorduri de colaborare bilaterală şi vor fi iniţiate proiecte comune în domeniul didactic, vor fi armonizate curriculele astfel încât mobilităţile să devină eficiente şi atractive.
3. Manifestări ştiinţifice
Având în vedere rolul întâlnirilor multilaterale în dezvoltarea schimbului de idei, în creşterea gradului de cunoaştere reciprocă a preocupărilor în domeniul educaţiei, vom acorda o atenţie sporită organizării unor conferinţe, seminarii, simpozioane, cu participare internaţională şi cu atragerea unor fonduri europene.
Vom stimula cadrele didactice pentru a participa cu prezentare de comunicări la acţiuni internaţionale – congrese, simpozioane, etc.
Ne propunem organizarea – fie anual, fie o dată la doi ani – a unei şcoli de vară, cu participare internaţională.
4. Organisme europene şi internaţionale
Universitatea Titu Maiorescuîşi va manifesta o prezenţă mai activă în cadrul Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA) şi al Asociaţiei Coordonatorilor Erasmus, la care este membră, pentru a spori vizibilitatea şi percepţia instituţiei şi a identifica noi posibilităţi de cooperare.
Se va analiza posibilitatea de afiliere a UTM la încă 1-2 organisme europene sau internaţionale, care pot prezenta interes şi pot permite stabilirea de contacte benefice învăţământului şi cercetării ştiinţifice.
5. Implicarea facultăţilor şi creşterea rolului Direcţiei de relaţii internaţionale şi programe comunitare
Facultăţile şi toate cadrele didactice trebuie să înţeleagă rolul pe care îl au în stabilirea de contacte internaţionale, în desfăşurarea activităţilor de cooperare cu instituţii de învăţământ superior din alte ţări, în conştientizarea studenţilor privind beneficiul mobilităţilor internaţionale. În acest sens, este necesară creşterea implicării facultăţilor (cadre didactice, studenţi) şi a responsabililor cu relaţiile internaţionale în asemenea acţiuni, crearea în fiecare facultate a unui nucleu pentru relaţii internaţionale, similar cu unităţile existente în universităţile de prestigiu din alte ţări.
În perioada următoare, în procesul de internaţionalizare a Universităţii ne vom preocupa să dezvoltăm unul sau mai multe programe de studii de licenţă cu predare în limba engleză sau în limba franceză.
6. Finanţarea activităţilor de relaţii internaţionale
Pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale, vom aloca fonduri speciale formate din taxe, dar şi din resurse proprii fiecărei facultăţi. Aceste fonduri urmează să fie gestionate de conducerea facultăţilor în raport cu programele de acţiuni internaţionale şi vor completa fondurile obţinute prin Programul LLP sau prin granturile de cercetare ştiinţifică.
IX. COMUNICAREA ŞI PROMOVAREA IMAGINII UNIVERSITĂŢII
Trăim într-o lume a competiţiei acerbe, în toate domeniile, inclusiv în cel al educaţiei. În condiţiile diversificării ofertei educaţionale, spaţiul universitar românesc a devenit un mediu concurenţial, care încearcă, printr-o gamă largă de argumente, să vină în întâmpinarea nevoilor şi aspiraţiilor societăţii. Dar, diversitatea nu garantează întotdeauna accesul la un învăţământ de calitate.
În peisajul învăţământului superior românesc, Universitatea Titu Maiorescu se impune ca o instituţie care cultivă şi perpetuează educaţia academică autentică, în elementele ei esenţiale: exigenţă, autoritate, respect, calitatea educaţiei, cultul performanţei. Programele şi realizările Universităţii noastre nu sunt însă suficiente prin ele însele, dacă nu sunt îndeajuns cunoscute în mediul social şi academic. Este fundamental ca această instituţie de vocaţie europeană – Universitatea Titu Maiorescu – să fie promovată la nivelul societăţii româneşti pentru a fi mai bine cunoscută, pentru a atrage, în fiecare an, mai mulţi studenţi, pentru a se dezvolta în structură, ofertă şi extindere teritorială. Cu alte cuvinte, Universitatea Titu Maiorescu trebuie să dezvolte un program coerent şi susţinut, inclusiv financiar, de promovare a imaginii sale. Este nevoie de o strategie mediatică, prin care Universitatea Titu Maiorescu să fie din ce în ce mai prezentă în conştiinţa publică, prin evenimente, proiecte, programe şi performanţe. O astfel de campanie de promovare în mass-media românească trebuie să prezinte evenimentele naţionale şi internaţionale ale Universităţii, oferta educaţională, condiţiile europene de studiu, de cercetare şi de dezvoltare, deschiderea internaţională, perspectivele în carieră, "poveştile de succes ale absolvenţilor maiorescieni". Campania de promovare a imaginii Universităţii în conştiinţa publică trebuie să aibă un caracter permanent şi să se obiectiveze în toate formele de promovare mediatică: presă scrisă, audio, video, internet. O atenţie specială trebuie acordată site-ului Universităţii Titu Maiorescu, interfaţă virtuală de mare impact în comunitatea educaţională, un mod de comunicare şi de promovare a ofertei şi imaginii Universităţii în rândul viitorilor studenţi.
Acţiunea "Porţile Deschise ale Universităţii" şi Concursul "Titu Maiorescu" trebuie să capete dimensiunea naţională a promovării eficiente a imaginii Universităţii.
În sinteză, Strategia de comunicare şi promovare a imaginii îşi propune să popularizeze, în condiţii de maximă transparenţă, informaţii autorizate şi actualizate privitoare la oferta educaţională, programele de studii, calificările profesionale, diplomele UTM, la personalul didactic şi de cercetare, la condiţiile de studiu, facilităţile oferite studenţilor, la perspectivele absolvenţilor. În contextul dezvoltării mobilităţii studenţilor, imaginea Universităţii trebuie promovată şi în exterior, în special prin website-ul în limba engleză, publicarea unor materiale publicitare (Student’s Guide, postere, pliante, etc), participarea la târguri educaţionale internaţionale, postarea ofertelor educaţionale ale Universităţii Titu Maiorescu pe site-uri internaţionale cu profil academic, publicarea de anuare şi alte publicaţii (World of Learning, International Handbook of Universities, etc). Pentru a-şi atinge obiectivele, această Strategie trebuie să fie coordonată de specialişti în materie şi să se adreseze tuturor canalelor de comunicare în masă. Imaginea Universităţii Titu Maiorescu trebuie să devină o preocupare prioritară a Rectoratului Universităţii Titu Maiorescu în perioada următoare.
RECTOR,
Prof.univ.dr. Iosif R. URS
Prof.univ.dr. Iosif R. URS
Home | Despre noi | Organizare | Cercetare | Proiecte europene | Relaţii internaţionale | Doctorat | Bibliotecă | Editură | Alumni | Contact
Ultima actualizare - Marţi, 07 Septembrie 2010, ora 11:22 • Webmaster: webmaster.utm@utm.ro
©2007-2008 Universitatea Titu Maiorescu