COMUNICAT DE PRESĂ
Un eveniment academic de elită, pe o temă de importanță fundamentală
CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ
,,COMBATEREA DEZINFORMĂRII, SCUT AL DEMOCRAȚIEI”
În data de 14 octombrie 2026, la Universitatea Titu Maiorescu din București, în Sala Senatului, începând cu ora 12.00, a avut loc Conferința Științifică „Combaterea dezinformării, scut al democrației”. Conferința a fost organizată de Universitatea Titu Maiorescu, prin Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, în parteneriat cu Academia Oamenilor de Știință din România, Secția de Științe Militare și DC NEWS, cea mai mare platformă media din România. Evenimentul s-a bucurat de o largă audiență, formată din personalități ale mediului academic și ale vieții publice, cercetători, specialiști reputați din domeniile implicate, studenți, masteranzi, doctoranzi, reprezentanți ai mass-media.
Conferința a fost structurată în patru sesiuni: I. Deschiderea Conferinței; II. Alocuțiuni și mesaje; III. Comunicări în Plen; IV. Comunicări pe secțiuni. Manifestarea a fost moderată de Prof. Univ. Dr. Sorin Ivan, Decanul Facultății de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, și de Gen. (r.) Prof. Univ. Dr. Teodor Frunzeti, Directorul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Facultății, Președintele Secției Științe Militare a Academiei Oamenilor de Știință din România.
În debutul manifestării, Decanul Sorin Ivan a subliniat că, prin Conferința „Combaterea dezinformării, scut al democrației”, se deschide o serie de evenimente organizate de Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, în colaborare cu instituții de prestigiu, pe teme importante ale educației, științei, culturii, cunoașterii, tehnologiei, abordate în raport cu transformările și evoluțiile complexe și rapide din lumea de azi și îndreptate spre lumea de mâine. În intervențiile lor, cei doi moderatori au subliniat și argumentat importanța temei Conferinței, dezinformarea devenind, în prezent, una dintre cele mai serioase amenințări la adresa societăților democratice, cu consecințe ample în mediul instituțional și politic, în sfera securității și apărării, în spațiul mediatic, în domeniul educației și al sănătății publice, precum și în cel al relațiilor internaționale.
Președintele Universității Titu Maiorescu, Prof. univ. dr. Iosif Urs, și-a exprimat aprecierea pentru organizarea Conferinței și alegerea temei acesteia, de o importanță fundamentală pentru lumea de azi. Totodată, a remarcat participarea de prestigiu, care a concentrat personalități academice, specialiști, experți în comunicare, generali, cadre didactice universitare, cercetători, reprezentanți ai instituțiilor statului, jurnaliști, și a subliniat necesitatea publicării unui volum care să reunească toate ideile formulate pe parcursul lucrărilor. În continuare, a accentuat asupra importanței identificării actorilor implicați în fenomenul dezinformării, a regulilor după care aceștia operează, precum și a tipului de dezinformare cu care ne confruntăm: fie o dezinformare profesionistă, care generează probleme reale, fie alte forme, mai puțin elaborate, dar la fel de nocive. Din această perspectivă, educația, împreună cu instituțiile statului, mass-media și organizațiile societății civile joacă un rol esențial în combaterea dezinformării, fiind necesară dezvoltarea unei culturi publice a selectării și evaluării critice a informației. În încheiere, Prof. univ. dr. Iosif Urs a reafirmat importanța fundamentală a unui scut solid împotriva dezinformării, prin Educație și prin Universitate având posibilitatea să contribuim la formarea unei culturi unite în selectarea informației, rolul nostru fiind acela de a crea discernământ.
Rectorul Universității Titu Maiorescu, Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior, i-a felicitat pe organizatori pentru inițiativa organizării Conferinței „Combaterea dezinformării, scut al democrației”, care contribuie la consolidarea prestigiului UTM, și pentru faptul că deschide noi direcții de dezvoltare. Vorbitorul a apreciat că implicarea mass-media într-o asemenea dezbatere demonstrează nevoia unui jurnalism responsabil, într-o epocă în care suntem asaltați de știri și ne lipsește tot mai des timpul necesar pentru a judeca și a distinge informația de dezinformare. Informația a devenit un instrument de putere, iar inteligența artificială și noile tehnologii au generat, deopotrivă, oportunități și riscuri, în condițiile în care știrile false circulă mai repede decât dezmințirile lor. Democrația are nevoie de informații verificate și veridice, iar combaterea dezinformării nu presupune în niciun fel o îngrădire a libertății de exprimare. Dimpotrivă, o societate sănătoasă trebuie să se întemeieze pe triada Adevăr-Educație-Discernământ și pe respectul față de fapte. Rectorul a remarcat faptul că Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale reunește programe de studii care abordează tocmai problemele aflate în centrul conferinței: comunicarea ne ajută să înțelegem mecanismele influenței, relațiile internaționale ne dezvăluie geopolitica informației, iar educația formează capacitatea de a discerne și de a rezista dezinformării. Tinerii au nevoie de valori, iar gândirea critică se construiește în timp, prin studiu, dialog și îndoială constructivă, astfel încât educația să formeze oameni care nu se lasă manipulați. Universitatea devine, în acest sens, spațiul unei întâlniri necesare între educație, știință și societate.
Președinta Academiei Oamenilor de Știință din România, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, a evocat îndelungata și fructuoasa colaborare dintre Academia Oamenilor de Știință din România și Universitatea Titu Maiorescu, comunitatea științifică a Academiei incluzând și membri ai UTM, care au un aport științific consistent în activitățile, programele și proiectele AOSR. Pornind de la o succintă trecere în revistă a câtorva momente esențiale din istoria informaticii, Președinta AOSR a arătat faptul că Inteligența artificială nu a apărut în generația actuală, ci cu multă vreme în urmă, și că dezvoltarea spectaculoasă din prezent a fost posibilă datorită întrunirii mai multor condiții favorabile: existența unui volum uriaș de date digitale, comunicarea instantanee, aflată la un click distanță, puterea de calcul tot mai mare a sistemelor informatice și apariția unor algoritmi performanți de învățare automată. Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a arătat că inteligența umană rămâne superioară celei artificiale, de vreme ce aceasta din urmă este propria ei creație. Situând fenomenul în perspectivă istorică, a subliniat că ne aflăm în plină Revoluție 6.0, pe care a definit-o drept o adevărată revoluție a evoluției umane. Subliniind impactul considerabil al IA asupra ecosistemului informațional contemporan, a insistat asupra ideii că aceasta trebuie folosită ca instrument al cunoașterii. În acest sens, bibliotecile pot fi considerate precursoarele sale, întrucât ambele au aceeași menire: aceea de a facilita accesul la cunoaștere. Prin urmare, IA trebuie să rămână în slujba omului, fără a ajunge să domine inteligența umană. Totodată, a evidențiat necesitatea unui cadru legislativ adecvat pentru IA, care, în lipsa reglementărilor, ar putea evolua în direcții necunoscute sau chiar greșite, ilustrându-și ideea prin celebra expresie „Somnul rațiunii naște monștri”. Abordând, apoi, tema dezinformării, a caracterizat-o drept o vulnerabilitate majoră a democrației, în condițiile în care algoritmii rețelelor sociale pot acționa în detrimentul adevărului. Din această perspectivă, IA trebuie să rămână un instrument, nu o armă, mai exact un instrument științific de detectare a anomaliilor informaționale. Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a mai afirmat Academia și Universitatea sunt o busolă etică și științifică, apărând Adevărul în fața dezinformării. În încheierea intervenției sale, a pledat pentru o sinergie controlată între inteligența umană și cea artificială.
General-maior (r) Prof. univ. dr. Florin Moisescu, Președintele Academiei de Științe ale Securității Naționale, a arătat că dezinformarea reprezintă o temă de stringentă actualitate, mai ales în contextul conflictului de la granița țării, care poartă diverse denumiri, între care și cea de „operațiune militară specială”. În opinia sa, ne aflăm, practic, în plin război propagandistic, care vizează conflictele din prezent. Vorbitorul a precizat că, la nivel european, au fost deja adoptate măsuri concrete, că există un cadru legislativ dedicat combaterii dezinformării, printre măsurile concrete adoptate la nivel european numărându-se Scutul European pentru Democrație (European Democracy Shield). Între măsurile luate pe plan intern, a adus în atenția participanților platforma InfoRadar MApN, prin care Ministerul Apărării Naționale contracarează știrile false și tentativele de manipulare din mediul online referitoare la armată și la securitatea națională, aceasta funcționând deopotrivă ca instrument de verificare a informațiilor și ca mijloc de educare a publicului. Nu în ultimul rând, General-maior (r) Prof. univ. dr. Florin Moisescu a atras atenția asupra dificultății de a trasa o linie clară de demarcație între combaterea dezinformării și cenzură.
General-maior dr. Sorinel Popescu, Consilier, Administrația Prezidențială, a transmis un mesaj din partea doamnei consilier Martina Orlea, Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, semnalând o intensificare a mijloacelor hibride folosite în scopul dezinformării și precizând că instituția pe care o reprezintă acordă o atenție deosebită acestui fenomen. Experiența ultimilor ani a demonstrat că manipularea și informațiile eronate pot eroda încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a le garanta siguranța. În actualul context geopolitic, efectele negative ale dezinformării se resimt în toate domeniile: în sănătate, aceasta pune în pericol viețile oamenilor; în economie, afectează stabilitatea piețelor și încrederea investitorilor și a consumatorilor; iar în plan social, subminează protecția persoanelor vulnerabile. Din aceste motive, combaterea dezinformării a devenit o prioritate națională, care impune o reacție rapidă. Instituțiile statului au datoria de a comunica limpede și de a construi încrederea cetățenilor, în timp ce educația media și digitală reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de prevenție, oferind oamenilor instrumentele necesare pentru a recunoaște și a respinge informațiile false. Consolidarea rezilienței informaționale presupune: Educație, Jurnalism independent și parteneriat Stat – Societate Civilă –Mediul privat. Vorbitorul a amintit, de asemenea, că Uniunea Europeană a transformat apărarea împotriva dezinformării într-o prioritate majoră, subliniind în final că democrația se apără zi de zi și fiecare reprezentant al societății civile este parte a acestui efort.
CSI I dr. ing. Victor Vevera, Directorul General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, a afirmat că IA este un subiect copleșitor și cotropitor întrucât IA este viața noastră și poate crea o realitate paralelă cu a noastră, pentru nativii digitali fiind foarte greu să decidă ce este real și ce este sinteză a IA. Universitatea are un rol fundamental în identificarea și combaterea dezinformării, pentru că de unul singur nu poți decela ce este real de ce este manipulare. Lumea de astăzi este definită de democratizarea informației, un proces accelerat de inteligența artificială, care contribuie decisiv la creșterea volumului de date disponibile. Întrucât tehnologia a ajuns la îndemâna tuturor, dezinformarea devine un atac direct la adresa democrației, iar reziliența în fața acestui fenomen nu poate fi construită fără cunoaștere și fără educație. În acest sens, vorbitorul a prezentat ecosistemul informațional dezvoltat de ICI, adresând participanților invitația de a deveni parte a acestuia, și a amintit că Universitatea Titu Maiorescu se numără printre partenerii Institutului.
Vicepreședintele Universității Titu Maiorescu, Prof. univ. dr. Valentin Pau, și-a exprimat admirația față de amploarea conferinței, mărturisind că o viață întreagă dedicată învățământului îi permite să confirme cât de puternic influențează dezinformarea existența noastră cotidiană. Tocmai de aceea, a subliniat necesitatea ca tinerii să fie pregătiți încă de la vârste fragede să recunoască și să reziste tentativelor de dezinformare. În continuare, a evidențiat un contrast semnificativ: dacă în domeniul informaticii dispunem de o gamă variată de mecanisme de protecție, în fața dezinformării rămânem, în mare măsură, lipsiți de apărare. O posibilă soluție ar consta, în opinia sa, în conceperea unor mijloace de comunicare care, prin însăși construcția lor, să nu poată fi folosite pentru a dezinforma. La nivel național, provocarea majoră o reprezintă dezvoltarea unor instrumente de protecție capabile să apere atât cetățenii, cât și instituțiile, întrucât, într-un haos informațional, suntem cu toții vulnerabili. Încheindu-și intervenția, vorbitorul a lansat un apel la continuarea cercetărilor dedicate fenomenului dezinformării.
Lect. univ. dr. Valentin Vîlcu, DCNews, a adus în discuție și politizarea IA, amintind că Donald Trump a impus în discursul public sintagma „super-inteligență”. A ridicat apoi o serie de întrebări esențiale: unde se situează astăzi linia de demarcație dintre libertate și cenzură?; care este principalul factor ce favorizează dezinformarea?; ce se poate face pentru ca să nu devenim ,,fraierii informaționali” ai unor interese oculte, financiare, politice sau de altă natură? Răspunsul la cea de-a doua întrebare l-a constituit, în opinia sa, lipsa de competență. Pe fondul trecerii de la o economie a bunurilor la o economie a simbolurilor, dezinformarea capătă o dimensiune care o transformă într-o chestiune de securitate națională. Pentru a descrie acest fenomen, a propus acronimul MAD (Massive Attack of Distractions), reinterpretând celebrul acronim MAD cunoscut, în mod consacrat, ca Mutually Assured Destruction (distrugerea reciprocă asigurată) și reamintind totodată că Doctrina Gherasimov anunța încă din 2013 apariția războiului hibrid. Nu în ultimul rând, vorbitorul a arătat că presa digitală impune criteriile formulate de Levy – simplitatea, polarizarea și diminuarea spiritului critic –, care favorizează răspândirea dezinformării.
Conf. univ. dr. Iustin Priescu, Președintele Senatului Universității Titu Maiorescu, referindu-se la dezinformarea din sistemele militare, a arătat că mecanismul prin care o informație reală este transformată în dezinformare este unul vechi, însă dispune astăzi de tehnologii cu totul noi. Recurgând la o analogie din informatică, a observat că, așa cum un antivirus oferă protecție doar dacă i se achiziționează licența, în educație „licența” antivirusului împotriva dezinformării o reprezintă chiar investițiile financiare în acest domeniu. Ulterior, a adus în discuție măsurile adoptate de guvernul Norvegiei, care a promulgat legi ce protejează dreptul fiecărui cetățean asupra propriei imagini și a propriei voci. Mai mult decât atât, în curând vor fi interzise în spațiul public ochelarii inteligenți, pentru a elimina posibilitatea înregistrării fără consimțământ. În final, a recomandat câteva lecturi utile pentru tematica abordată.
Conf. univ. dr. Aliodor Manolea, Universitatea Hyperion, a atras atenția asupra unui proces de degradare a legitimității, a credibilității și a informației înseși, aceasta din urmă putând fi coruptă tot mai ușor prin intermediul noilor date sintetice. Într-un astfel de context, dezinformarea se sprijină pe mecanisme de intervenție algoritmică, care îi amplifică impactul și îi accelerează răspândirea.
Prof. univ. dr. ing. Titi Paraschiv, Prorector în cadrul Universității Titu Maiorescu, a pornit de la teza părintelui fondator al ciberneticii, Norbert Wiener, potrivit căreia ființele vii și mașinile funcționează după aceleași reguli, arătând că astăzi asistăm și la confirmarea legii accelerării acumulării. Economia mondială a devenit o economie a informației, iar tehnologia este cea care generează zgomotul lumii contemporane, o lume scindată pe baza unui dualism. Într-un asemenea context, valoarea este înlocuită de vizibilitate, iar știința datelor a constituit motorul celei de-a patra revoluții industriale. Pe linia evoluției de la homo sapiens la homo ludens, homo economicus și homo digitalis, vorbitorul a identificat apariția unui nou tip uman, homo symbioticus. Întrucât această mutație este ireversibilă, a conchis el, avem nevoie de instrumente de aliniere care să ne permită să o gestionăm. Vorbitorul a subliniat că înseși conceptele fundamentale filosofice se modifică. Astfel adevărul devine, din adevăr absolut, adevăr probabilist, știința fiind bazată pe probabilitate.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan, Decanul Facultății de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, a susținut o prelegere care s-a articulat în jurul conceptelor de dezinformare, manipulare, societate post-adevăr, democrație, educație și gândire critică, propunând o reflecție asupra statutului adevărului într-o epocă ce pare să-l fi relativizat. Vorbitorul a arătat că minciuna și propaganda nu sunt fenomene noi, ceea ce s-a schimbat radical fiind volumul informației, care îl face pe om tot mai vulnerabil, expunându-l riscului confuziei și al fragmentării. Formele de dezinformare s-au diversificat considerabil, de la fake news până la deepfake, generând un adevărat haos mediatic. În acest peisaj, inteligența artificială devine noua realitate și fundamentul Revoluției 5.0, o revoluție care se desfășoară deja și care va continua. Invocând versul eminescian „Ce e rău și ce e bine / Tu te-ntreabă și socoate”, vorbitorul a atras atenția că omul de azi se află în mijlocul unei vaste rețele de informații, în care inteligența artificială joacă un rol major, într-un adevărat vortex informațional, care îi provoacă o confuzie cognitivă atât de profundă încât nu mai reușește să înțeleagă realitatea. Consecințele acestor transformări sunt profunde: individul își pierde încrederea în sine, în informație, în instituții și, cel mai grav, încrederea în adevăr, în ideea de adevăr, în posibilitatea de a cunoaște adevărul. Democrația, afectată în mod constant de dezinformare, traversează un proces de resemnificare, ce poate fi abordat dintr-o perspectivă fenomenologică. Pentru a face față acestor provocări, Prof. univ. dr. Sorin Ivan a propus o triadă călăuzitoare, formată din luciditate, realism și gândire critică, pe care trebuie să o abordăm prin raportare la triada platoniciană Bine-Adevăr-Frumos. Răspunzând la întrebarea „Ce este de făcut?”, vorbitorul a amintit că Homo sapiens a reușit de-a lungul istoriei să lupte cu sine însuși și să-și depășească limitele. Calea regală a acestei rezistențe o constituie educația, iar universitatea, ca instituție a instrucției și formării morale, are o misiune pe cât de importantă, pe atât de dificilă, pentru care gândirea critică oferă instrumentele necesare. Întrucât adevărul și democrația sunt inextricabil legate, rolul Academiei în sens medieval, al Universității, rezidă în educarea, instruirea și formarea morală a tinerilor, obiectivul final fiind construirea rezilienței informaționale.
Gen. (r) Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, Directorul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene, Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea Titu Maiorescu, Președintele Secției Științe Militare a Academiei Oamenilor de Știință din România, a adus în discuție dezinformarea generativă și degradarea deciziei strategice, precum și securitatea epistemică a statului în ecosisteme informaționale asistate de inteligența artificială. Vorbitorul a pornit de la premisa că, în prezent, puterea aparține cetățeanului, motiv pentru care acesta reprezintă și cel mai puternic scut al democrației. Dezinformarea nu se limitează la a ataca adevărul, ci vizează însăși democrația, cu atât mai mult cu cât inteligența artificială a ajuns să industrializeze influența. În acest context, cea mai vulnerabilă societate nu este cea care se confruntă cu falsul, ci aceea care și-a pierdut capacitatea de a-l verifica. Așadar, în războiul informațional, ținta nu mai este doar mintea individului, ci întregul mediu decizional al societății.
Prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, Facultatea de Drept, UTM, a subliniat rolul esențial pe care presa îl joacă în combaterea dezinformării, un demers ce presupune, în opinia sa, cunoaștere, raportarea la valori și monitorizarea respectării drepturilor omului. Acestea din urmă constituie un reper fundamental și în procesul de cunoaștere și înțelegere a mecanismelor prin care operează dezinformarea.
Conf. univ. dr. Dona Tudor, Academia Română, a pornit de la ideea că dezinformarea începe și se încheie cu omul, subliniind că agresiunea informațională și structurile mediatice reprezintă elemente-cheie pentru înțelegerea acestui fenomen. Văzute prin ecranul televizorului, teatrele de război capătă o imagine diferită de realitate, iar publicul riscă astfel să se înstrăineze și să nu mai perceapă pe deplin impactul real al conflictelor. Tocmai aceste mecanisme de fragmentare sunt exploatate de dezinformare.
Lect. univ. dr. Viviana Anghel-Lukacs, Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, UTM, a arătat că mecanismele electorale pot fi grav afectate de dezinformare, care se sprijină, în mod inevitabil, pe construirea unor narațiuni. Mai ales narațiunile de tip determinist-conspiraționist au capacitatea de a modifica tiparele de reacție ale publicului. Ilustrând această idee prin cazul alegerilor prezidențiale din 2024, vorbitoarea a explicat cum, prin intermediul bulelor digitale și al camerelor de ecou, opiniile și convingerile unor grupuri restrânse au fost transformate în iluzia unei majorități.
Conferința Științifică „Combaterea dezinformării, scut al democrației” a constituit un eveniment academic de elită, pe o temă de importanță fundamentală atât pentru mediul academic, educație și cercetare, cât și pentru existența cotidiană, societate și evoluția acesteia. Manifestarea s-a remarcat prin participare, prin conținutul intervențiilor, idei, interpretări și perspective, prin calitatea și nivelul științific al abordărilor. Comunicările vor fi editate în volumul de proceedings al Conferinței, care va constitui un punct de reper în domeniile de specialitate.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Universității Titu Maiorescu din București
17.10.2026
