Recomandări pentru sesiunea de examene

Există câteva lucruri simple pe care le poți face înainte și în timpul examenelor care să te ajute să treci cu bine sesiunea. A fi pregătit și calm în avans iți va crește foarte mult șansele de reușită. Iată câteva recomandări practice, utile pentru a trece examenele cu brio, preluate de pe website-ul www.topuniversities.com

ÎNAINTEA EXAMENULUI:

  1. Alocă-ți suficient timp pentru învățare.

Nu aștepta până în ultimul moment. Chiar dacă unii studenți reușesc sa învețe mai bine sub presiune, cu o zi înainte de examene, cei mai mulți nu pot reține informația în acest mod, prin urmare nu este cea mai bună metodă de a aborda pregătirea pentru un examen. Pentru o gestionare cât mai eficientă a programului de studiu, fă-ți o planificare a examenelor și a timpului de care ai nevoie să înveți pentru fiecare. Prioritizează în ordinea complexității. Pentru examenele mai grele, alocă un timp mai îndelungat pentru învățare, însă nu concentrat. De exemplu, dacă tu crezi că 6 ore sunt suficiente pentru a avea încredere că iei nota dorită la un examen, împarte cele 6 ore pe zile (cate 2 ore de studiu + timp alocat reamintirii informației prin raportare la suportul de curs). Informația se reține mai bine dacă îi oferi timp de procesare. 6 ore în două săptămâni sunt mai eficiente decât 6 ore consecutive cu o zi înainte de examen.

  1. Organizează-ți spațiul destinat învățării

Asigură-te ca ai spațiu suficient pentru a-ți întinde manualele, suportul de curs, notițele și alte materiale necesare. Alege-ți un loc în care te simți confortabil (un fotoliu, canapea, scaun sau chiar pe podea dacă asta te face să te simți bine) și ai grijă ca încăperea să fie aerisită și luminată corespunzător (de preferat cu lumină naturală pentru a nu obosi ochii). Atenție la postura corpului. Orice stare de disconfort fizic afectează capacitatea de concentrare. Încearcă să scapi de toate distragerile și asigură-te că te simți cât mai confortabil și capabil să te concentrezi pe cât de mult posibil. Pentru unii, acest lucru poate însemna liniște aproape completă, pentru alții ajută o muzică de fundal. Unii dintre noi au nevoie ca spațiul să fie curat și ordonat pentru a se concentra, în timp ce alții se concentrează într-un mediu mai aglomerat. Gândește-te la ce funcționează pentru tine și acționează în consecință.

  1. Folosește-te de scheme și grafice.

Materialele vizuale pot ajuta la revizuirea informației și contribuie la o mai bună înțelegere prin evidențierea legăturilor între idei. După parcurgerea unui material notează schematic tot ce ai reținut iar apoi caută lacunele, reia informația și completează cu informațiile lipsă. Mai aproape de examen încearcă să iți reproduci notițele prin diagrame, scheme sau desene care scot în evidență ideile principale și legăturile dintre ele. Prezentarea ideilor în acest format scurt te poate ajuta să iți amintești rapid tot ce trebuie să știi în timpul examenului, deoarece o astfel de imagine schematică este mai ușor de memorat.

  1. Prezintă și altora ce ai învățat.

Alege-ți un partener de studiu, o persoană căreia să îi explici materia parcursă pentru a verifica în ce masură ai înțeles ce ai studiat. Cu cât reușești  să explici pe înțelesul său, cu atât iți dai seama cât de bine pregatit ești pentru examen, crescându-ți încrederea în tine. Un astfel de exercițiu te va ajuta să iți pui ideile în ordine și să identifici eventuale lacune, asupra cărora este necesar să revii.

  1. Ia pauze regulate.

Studiile au arătat că pentru păstrarea pe termen lung a cunoștințelor, pauzele regulate ajută cu adevărat, așa că dezvoltă o rutină de studiu care să funcționeze pentru tine. Dacă studiezi mai bine dimineața, începe devreme înainte de a lua o pauză la prânz. Sau, dacă ești mai productiv pe timp de noapte, ia o pauză mai mare mai devreme, astfel încât să fii odihnit pe timpul serii. Încearcă să nu te simți vinovat dacă, atunci când obosești, lași materialele de studiu și ieși afară, să te bucuri de soare. Vitamina D este importantă pentru un creier sănătos și productiv.

  1. Mănâncă sănătos.

Ceea ce mănânci poate avea într-adevăr un impact asupra nivelurilor de energie și asupra concentrării, așa că ține-te departe de mâncarea grasă. Menține-ți corpul și creierul bine alimentate, alegând alimente hrănitoare despre care s-a dovedit că ajută la concentrare și memorie, cum ar fi peștele, nucile, semințele, iaurtul și afinele.

  1. Bea apa multă.

A fi bine hidratat este esențial pentru ca creierul tău să funcționeze cât mai bine. Asigură-te că bei multă apă pe tot parcursul perioadei de învățare și, de asemenea, în ziua examenului.

  1. Dormi bine.

Asigură-te că în noaptea de dinaintea examenului ai toate condițiile necesare pentru un somn odihnitor. Mergi devreme la culcare și nu sta în fața ecranelor înainte de somn. (TV, laptop, telefon etc).

ÎN ZIUA EXAMENULUI:

  1. Planifică-ți detaliat ziua examenului.

Asigură-te că ai pregătit din timp tot ce este necesar pentru examen. Reamintește-ți regulile impuse de profesor, pregătește-ți echipamentele tehnice (dacă examenul este online: conexiunea la internet, camera web, update-urile care îți pot afecta funcționarea calculatorului/laptopului etc.), stabilește-ți timpul necesar pentru a ajunge la facultate, dacă examenul este cu prezență fizică, în așa fel încât să ajungi în timp util. Nu este benefic să adaugi un stres suplimentar în ziua examenului. Ia o masă sănătoasă înainte de test, bazată pe alimente care vor oferi o eliberare lentă de energie pe tot parcursul zilei. Zahărul poate părea atrăgător, dar nivelul de energie se va prăbuși o oră mai târziu. Îmbracă-te cu ceva confortabil. Nu intra în conversații despre examene chiar înainte de începere. Ai încredere în cunoștințele tale.

ÎN TIMPUL EXAMENULUI:

  1. Concentrează-te.

Citește fiecare întrebare încet și cu atenție. Subliniază cuvintele cheie. Gândește înainte de a scrie și asigură-te că răspunzi la întrebarea care este pusă de fapt, nu la cea la care te-ai simți mai pregătit să răspunzi. Fii atent la timpul alocat. Alocă cinci minute la sfârșit pentru a citi cu atenție răspunsurile date.

DUPĂ EXAMEN

  1. Relaxează-te!

Nu discuta cu colegii despre ce ați făcut la examen. Asta nu schimbă cu nimic rezultatul. Alocă-ți timp pentru relaxare și reîncărcarea bateriilor pentru următorul examen.

Echipa Centrului de Orientare și Consiliere în Carieră vă dorește: Baftă în sesiune!



Strategii eficiente de învățare pentru studenți

Procesul de învățare academică poate fi greu și descurajant (mai ales în perioada sesiunii de examene). Cu toate acestea, dacă dorim să ne îndeplinim aspirațiile și să rămânem relevanți într-o lume în continuă schimbare și dominată de incertitudine, auto-învățarea este esențială pentru noi.

Una dintre provocările cu care se confruntă studenții atunci când învață este să folosească  strategii adecvate de învățare care să îi ajute să obțină succesul academic. Conștientizarea și orchestrarea strategiilor de învățare sunt esențiale pentru autoreglarea învățării – un concept cheie în explicarea învățării eficiente. Învățarea autoreglată se referă la capacitatea cuiva de a înțelege și controla mediul de învățare. Abilitățile de autoreglare includ stabilirea de obiective, automonitorizare, auto-instruirea și auto-întărirea. (Harris și Graham, 1999; Schraw, Crippen și Hartley, 2006; Shunk, 1996).

Strategiile de învățare autoreglată ajută la pregătirea studenților pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltă capacitatea de a transfera abilități, cunoștințe și abilități de la un domeniu la altul.

Pentru a obține rezultate optime, studenții buni analizează cerințele sarcinilor, își stabilesc obiective și selectează, adaptează sau inventează strategii pentru le atinge. Acești cursanți își monitorizează progresul pe măsură ce lucrează la sarcină, gestionând emoțiile intruzive și nivelul motivației, ajustând strategiile pentru a atinge succesul. Aceștia sunt studenții care pun întrebări, iau notițe și își alocă timpul și resursele în moduri care îi ajută să fie responsabili de propria lor învățare (Paris și Paris, 2001).

Cum învață creierul?

Învățarea contribuie la dezvoltarea creierului crescând dimensiunea celulelor, dendritele și capacitatea lor de a forma rețele mai complexe. Creierul trece prin schimbări fizice și chimice de fiecare dată când învață. (Sousa, Cum învață creierul, 2011). Formarea și întărirea conexiunilor dintre neuronii din creierul nostru este fundamentul învăţării.

În baza Modelulului de Procesare a Informației (Information Processing Model), dezvoltat de Sousa (2011), creierul primește zeci de mii de biți de informații din mediu în fiecare secundă, în plus față de toate semnalele interne pe care le primește de la corp. Registrul senzorial filtrează informațiile primite pentru a determina (în câteva secunde) cât de importantă este informația. Doar 1% din date supraviețuiesc pentru o procesare ulterioară. Aceste date ajung în memoria imediată, unde pot fi păstrate până la 30 de secunde, în timp ce se ia o decizie conștientă sau subconștientă cu privire la importanța lor. Datele care afectează supraviețuirea au prioritate, urmate de date care generează emoții (acestea sunt reacții reflexive), iar datele pentru o nouă învățare sunt pe ultimul loc. Informațiile merg lângă Memoria de lucru, unde vor supraviețui doar aproximativ 18 secunde, dacă creierul nu poate găsi o conexiune între ele și ceva deja cunoscut. Aici creierul poate construi, dezasambla sau reformula idei pentru o eventuală stocare în altă parte. Trei întrebări principale determină dacă informațiile vor fi sau nu stocate pe termen lung: 1. Are sens? 2. Are semnificație? 3. A fot repetată suficient? Informațiile din memoria de lucru ne captează atenția și ne solicită concentrarea. Preadolescentii pot procesa un element din memoria de lucru doar 5-10 minute înainte ca oboseala mentală sau plictiseala să apară și concentrarea să dispară. Pentru a continua concentrarea, trebuie să existe o schimbare în modul în care elevul tratează informația. Codificarea informațiilor pentru stocarea pe termen lung necesită timp și, de obicei, se întâmplă în timpul somnului profund.

Potrivit lui Sousa (2011), descoperirile recente asupra creierului:

  • Arată modul în care emoțiile afectează învățarea, memoria și amintirea.

Memoria pe termen scurt – există două tipuri de memorie temporară: memoria imediată și memoria de lucru. Memoria imediată este un loc în care punem informații până când decidem ce facem cu ele. Ea operează subconștient sau conștient. Memoria de lucru este un loc în care construim, demontăm sau prelucrăm informații pentru o eventuală stocare. Funcționează în mod conștient și, de obicei, ne captează concentrarea și atenția.

Memoria pe termen lung – pentru a determina ce informații să stocheze, memoria de lucru pune două întrebări: are sens (sense) și are semnificație (meaning)? Prima întrebare, dacă are sens, se referă la înțelegerea informațiilor bazate pe experiența trecută. A doua întrebare, dacă acestea au semnificație, are în vedere dacă informațiile sunt relevante pentru cursant. Pentru a crește probabilitatea ca ele să fie stocate, sunt necesare atât sensul, cât și semnificația.

  • Pun la indoială faptul că creierul poate executa mai multe sarcini în același timp

Mitul multitaskingului – Creierul nu poate desfășura două procese cognitive simultan. Oamenii își pot muta rapid atenția între mai multe lucruri, dar totuși se pot concentra doar pe un singur lucru la un moment dat. Prin urmare, ceea ce se numește de obicei multitasking este de fapt schimbarea sarcinilor. Din păcate, atunci când atenția se mișcă secvenţial de la A la B la C sau alternativ de la A la B înapoi la A înapoi la B, există o pierdere cognitivă implicată. Acest lucru se datorează faptului că informațiile din sarcina curentă stocate în memoria de lucru sunt înlocuite cu informații din noua sarcină.

Schimbarea sarcinilor și textele complexe – Copiii de la opt până la optsprezece ani petrec în medie șapte ore pe zi în mediile digitale. Înclinația pentru schimbarea sarcinilor afectează capacitatea elevilor de a citi cu succes texte complexe, din cauza faptului că abilitățile care sunt necesare pentru înțelegerea acestor texte nu se dezvoltă la elevii care sunt în mod constant conectați. Cele trei abilități necesare pentru această sarcină sunt:

– dorința de a cerceta sensul literal și semnificația textului și de a face o pauză și a reflecta asupra conținutului parcurs.

– o capacitate de gândire concentrată care să mențină un flux neîntrerupt al gândurilor despre text, pentru a putea a păstra suficiente informații în memoria de lucru și pentru a-l înțelege.

– deschidere pentru gândirea profundă care implică decizia de a fi de acord sau în dezacord cu premisa autorului și reflectarea asupra alternativelor.

  • Sugerează că mișcarea și exercițiile fizice îmbunătățesc starea de spirit, cresc masa creierului și îmbunătățesc procesarea cognitivă.

Alimentarea creieruluiDeși reprezintă doar aproximativ 2% din greutatea corpului nostru, creierul consumă aproape 20% din caloriile noastre. Oxigenul și glucoza servesc drept combustibil pentru creier. Consumul de porții moderate de fructe și consumul de multă apă  poate crește performanța și acuratețea memoriei, atenției și funcțiilor motorii. O altă componentă importantă a alimentării creierului este mișcarea. Exercițiile fizice cresc fluxul de sânge către creier și ajută la formarea memoriei pe termen lung.

Cele mai cunoscute strategii de învățare din literatura de specialitate

Spectrul strategiilor de învățare se extinde de la simpla repetiție la motivația internă a cursanţilor. Weinstein și Mayer (1986) le clasifică în cinci mari grupuri. Aceste grupuri includ strategii de repetiție, elaborare, organizare, metacogniție și motivație. Primele trei categorii ale acestei clasificări au și sub-clustere de bază și activități complexe.

  • Strategiile de repetiție acoperă activități pentru identificarea și repetarea segmentelor importante ale materialul dat. Memorarea, citirea cu voce tare, enumerarea conceptelor, evidențierea, punerea semnelor speciale, sublinierea, utilizarea mnemonicii și luarea de note personale sunt câteva exemple de strategii din această categorie.
  • Elaborarea depășește conținutul dat și îl extinde cu informații suplimentare care vin de la student. Utilizarea de cuvinte noi într-o propoziție, parafrazarea informațiilor, rezumarea, potrivirea, aplicarea analogiilor, generarea de metafore, realizarea de comparații, scrierea întrebărilor, formarea imaginilor mentale sunt câteva exemple de strategii de elaborare.
  • Organizarea include activități de revizuire și restructurare a materialului prezentat. Studentul produce o structura alternativă a conținutului. Conturarea, crearea de tabele, clasificarea, regruparea, conectarea informațiilor, generarea de noi perspective, hărțile conceptuale și listarea diferită sunt strategii comune în această categorie.
  • Metacogniția se referă de obicei la conștientizarea studentului cu privire la propria sa capacitate într-un anumit domeniu de învățare. Acesta își evaluează performanța și încearcă să vină cu modalități mai bune de a învăța. Autocritica, asumarea responsabilității, reflecția personală, individuală, monitorizarea și schimbarea obiceiurilor de studiu sunt câteva exemple de strategii metacognitive.
  • Strategiile motivaționale conțin percepțiile studentului și eforturile conștiente de a performa și de a se simți mai bine. Concentrarea atenției, direcționarea anxietății, gestionarea eficientă a timpului, reducerea stresului, dezvoltarea interesului, încurajarea motivației interne și stabilirea unor idealuri semnificative sunt mai multe exemple de strategii din această categorie.

Recomandări practice pentru a învăța mai bine

Webite-ul Learning Scientists este plin de resurse utile despre modul în care oamenii învață, elaborate de o echipa de cercetători in psihologia cognitivă, specializați în stiința învățării.

Aceștia au identificat 6 strategii eficiente de învățare, care îi ajută pe studenți nu doar să ia note mari ci și să rețină informația multă vreme după ce au dat examenele.

  1. Pregătire planificată (Spaced practice)

Planifică-ți perioadele de studiu. Cu cât revizuiești materia mai devreme în timpul semestrului, dar nu imediat după curs, ci după o zi, pentru a lăsa spațiu de procesare a informației, cu atât vei reține mai multe informații. Începe să planifici cu cel puțin 2 săptămâni înainte orele de învățare pentru un examen. Stabilește cât timp ai nevoie în total pentru a avea încredere că ai învățat materia și apoi împarte orele pe săptămâni. Cinci-șase ore repartizate pe două săptămâni (cam 2 ore pe săptămână) sunt mult mai eficiente decât aceleași cinci ore dintr-o dată, cu o zi inainte de examen.

„De fiecare dată când lași puțin spațiu, uiți o parte din informații și apoi le înveți din nou”, explică Weinstein. „Acea uitare te ajută de fapt să întărești memoria. Pare contraintuitiv, dar trebuie să uiți puțin pentru a te ajuta să înveți, amintindu-ți din nou.”

  1. Practica reamintirii (Retreavel practice)

Exerseaza reamintirea informatiilor fără ajutorul materialelor. Pune deoparte materialele de studiu și scrie sau schițează tot ce știi. Fii cât mai minuțios posibil. Apoi, verifică materialele de curs pentru acuratețe și puncte importante pe care le-ai omis. Mulți oameni cred că „studiul” este pur și simplu recitirea notițelor, manualelor sau a altor materiale. Dar a avea informațiile chiar în fața noastră nu înseamnă că se stochează și in memorie; în schimb, ne păcălim să credem că știm ceva. Reamintirea informațiilor fără materiale ne ajută să le învățăm mult mai eficient. Nu încerca să reții doar concepte și definiții. Asigură-te că iți amintești ideile principale, modul în care lucrurile sunt legate sau diferă unele de altele și imaginează-ți exemple noi.

  1. Elaborarea (Elaboration)

Explică și descrie ideile in detaliu. Pune-ți întrebări în timp ce studiezi despre cum funcționează lucrurile și de ce, apoi găsește răspunsurile în materialele de curs și discută-le cu colegii tăi sau singur, cu voce tare. Pe măsură ce elaborezi, fă conexiuni între diferite idei pentru a explica cum funcționează împreună. Ia două idei și gândește-te la similarități și diferențe.

  1. Intercalarea (Interleaving)

Comută între idei în timp ce studiezi. Cunoașterea comună ne spune că pentru a învăța o abilitate, ar trebui să o exersăm iar și iar. Deși repetarea este vitală, cercetările spun că vom învăța de fapt acea abilitate mai eficient dacă intercalăm conținuturi diverse în practica noastră de studiu. Comută între idei în timpul unei sesiuni de studiu. Nu studia o idee prea mult timp. Revino asupra temelor în ordine diferită pentru a-ți consolida înțelegerea.

  1. Exemplificarea (Concrete Examples)

Folosește exemple specifice pentru a înțelege idei abstracte. Centralizează exemplele pe care profesorul le-a folosit la ore și identifică în suportul de curs cât mai multe exemple. Fă legatura între ideile pe care le studiezi și exemplele relevante. Dacă este posibil, împărtășește-le cu prietenii și explică-le pentru a verifica în ce măsură le-ai ințeles. Crearea propriilor exemple relevante va fi cea mai utilă tehnică pentru învățare.

  1. Codarea dublă (Dual coding)

Combină cuvintele cu elemente vizuale. Când ne sunt prezentate informații, acestea sunt adesea însoțite de un vizual: o imagine, o diagramă sau un grafic. Când înveți, ar trebui să devină un obicei să acorzi atenție elementelor vizuale și să faci legătura cu textul explicând ce înseamnă cu propriile cuvinte. Apoi îți poți crea propriile imagini ale conceptelor. Această tehnică nu este doar pentru studenții care sunt buni la desen. Nu este vorba despre calitatea desenului ci despre o reprezentare cât mai ușor de ințeles care să faciliteze memorizarea și legăturile dintre idei.

Studenții pot folosi o mare varietate de strategii în procesul de învățare. Probabil că ar putea exista tot atâtea strategii cât numărul de studenți. Acest lucru se datorează faptului că fiecare selectează și folosește o strategie diferită, în funcție și de variabilele de instruire, cum ar fi diferențele individuale, tipurile de domenii, metodele de predare, durata de timp, tehnologiile de învățare, tipurile de feedback, nivelul necesar de stăpânire, modalități de măsurare etc.

O întrebare importantă la care pot răspunde când stabilesc dacă o strategie a funcționat sau nu este: cum arată succesul? (pentru unii o notă de 7 poate fi maximum-ul dorit). În funcție de natura a ceea ce studiază, succesul poate arăta foarte diferit. Pentru concepte și definiții, poate fi mai simplu: dacă termenii sunt înțeleși, reamintirea este mai rapidă și mai ușoară. Alte sarcini de învățare pot să nu fie la fel de simple. Îmbunătățirea înțelegerii și analizei unui text pentru un curs de psihologie, de exemplu, poate necesita un feedback mai nuanțat din partea profesorului pentru a ști dacă strategia de învățare folosită a funcționat. Dezvoltarea unei abilități creative, cum ar fi desenul sau actoria, ar putea necesita mai multă practică pe langă teorie pentru a putea evalua progresele.

Surse:

Ali Simsek & Jale Balaban (2010). Learning Strategies of Successful and Unsuccessful University Students. CONTEMPORARY EDUCATIONAL TECHNOLOGY, 2010, 1(1), 36-45.

Archie Zariski & Irene Styles (2000). Enhancing student strategies for online learning. Teaching and Learning Forum 2000

David A. Sousa (2006). How the Brain Learns. 4th edition.

Jennifer Gonzalez (2011). 6 Powerful Learning Strategies You MUST Share with Students

Learning scientist website

Sam Reader (2018). Self-Learning; Why it’s Essential for You in the 21st Century

TEAL Center Fact Sheet No. 3: Self-Regulated Learning 2010


Starea de „languishing” - efect al pandemiei. Riscuri și soluții

Ce înseamnă „languishing”?

În articolul său publicat în New York Times, Adam Grant a adus în prim plan termenul languishing, care definește foarte bine starea pe care tot mai mulți am început să o resimțim atât de pregnant în timpul măsurilor de izolare fizică impuse de pandemia Covid, respectiv de apatie, un sentiment sau o senzație de neliniște sau lipsă generală de interes față de viață sau față de lucrurile care de obicei ne aduc bucurie. Fiecare sarcină pe care o facem necesită o căutare a motivației cu mari eforturi. Suntem obosiți,  lipsiți de entuziasm și neliniștiți, dar dornici să ne recăpătăm energia aceea cu care ne implicam în activități și încercam până reușeam să atingem ceea ce ne propuneam. Ne simțim blocați iar viața ni se pare copleșitoare și insuficient de atrăgătoare… 

În limba romană termenul se poate traduce prin verbul a lâncezi care înseamnă, potrivit dexonline:  a se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic.  A stagna. 

Pe scurt „languishing” înseamnă un fel de stare de ”bleah / meah” generalizată.  

Riscuri 

Această stare nu trebuie neglijată întrucat poate fi un factor de risc pentru depresie și anxietate, tentative de sinucidere și mortalitate prematură, potrivit cercetatorului Corey L. M. Keyes. In timp ce sănătatea mintala poate fi descrisă prin prosperitate (fluorishing), lipsa acesteia este carcterizata de lâncezire (languishing). Starea de bine este subiectivă si reprezinta percepția și evaluarea indivizilor asupra propriei vieți in termenii stărilor lor afective și funcționarii lor psihologice și sociale. Bunăstarea emoțională este un grup de simptome care reflectă prezența sentimentelor pozitive despre viață. (Keyes, 2002) 

Asadar starea de lâncezire (languishing) se afla undeva la mijloc, între depresie și starea maximă de bine (fluorishing). 

Chiar dacă între depresie și starea de „languishing” pot fi similarități (lipsa de motivație, energie, interes sau plăcere în a desfășura activități care în trecut ne aduceau bucurie), există diferențe distincte între cele două. Depresia afectează viața profund, in timp ce in starea de languish, o persoana este pe deplin functională.  Conform DSM 5, simptomele depresiei includ tristețe accentuată, modificări ale poftei de mâncare, sentimente de lipsă de valoare și gânduri de moarte sau sinucidere. Pentru a putea fi pus un diagnostic de depresie, ar trebui ca o persoana sa manifeste un cumul de cel putin 5 simptome din lista DSM. 

Starea de „languishing” semnalează o lipsă a unui sentiment de bine despre viață în general, mai exact o lipsă a sensului existențial, a unui scop general, a motivației sau a sentimentului de apartenență, ceea ce duce la o instalare a vidului emoțional, a stagnării, a unui „a fi din inerție”. Este o așteptare continuă ca ceva bun să se întâmple: să scăpăm de virus, să ne intoarcem la birou, să socializăm, să ieșim cu prietenii, să ne punem în aplicare o idee nouă și să fim entuziasmați de rezultat, să ieșim la o plimbare fară a deveni anxioși, să mergem la un festival, la cinema sau la teatru fără teama de a ne îmbolnavi, să ne intoarcem la acele activități pe care le puteam face fara restricții înainte de pandemie. Această incertitudine ne blochează deopotrivă libertatea de acțiune si emoțiile. Ne punem pe „hold” până se va fi terminat criza si devenim indiferenți la ce se întâmplă cu noi. 

Soluții  

Această „setare pe hold”, această lâncezeală prelungită poate avea consecințe grave pe termen lung, drept urmare este foarte important să găsim soluții pentru a o gestiona și a ne reechilibra starea de bine. Din fericire acestea sunt la îndemână, dupa cum sugereaza Adam Grant în prezentarea TED Talks. 

  1. Un prim pas este conștientizarea stării. Capacitatea de a înțelege originile emoțiilor este esențială pentru a putea acționa direct schimbând circumstanțele sau gândurile care duc la acele emoții. De exemplu, dacă nu stim cum sau de ce apare o emoție, este foarte dificil să o împiedicam să apară. În mod similar, atunci când nu putem stabili dacă ne simțim sau nu triști sau supărați, devine mai dificil să adoptăm strategii eficiente de reglare a emoțiilor. Un instrument util în recunoașterea si înțelegerea acestora poate fi Plutchik’s Wheel of Emotions. O strategie eficienta este Mindfulness-ul, un tip de meditație în care ne concentram pe a fi intens conștienți de ceea ce simțim în momentul prezent, fără interpretare sau judecată. Practicarea mindfulness implică metode de respirație, imagini ghidate și alte practici pentru a relaxa corpul și mintea și a ajuta la reducerea stresului. 
  2. Accesarea stării de flux (flow). Privită prin lentila experiențială a fluxului, o viață bună este una caracterizată printr-o absorbție completă în activitățile desfașurate. Mai exact, reprezintă acea senzație pe care o trăim atunci cand suntem cuprinși cu totul de ceea ce facem. Pur și simplu nu simțim cum trece timpul, uităm că ne este foame și suntem atât de concentrați încât nu mai vedem și nu mai auzim nimic in jur. După cum menționează Grant în articolul său, „în primele zile ale pandemiei, cel mai bun predictor al bunăstării nu era optimismul sau atenția – ci fluxul. Oamenii care au devenit mai cufundați în proiectele lor au reușit să evite lâncezeala și și-au menținut fericirea prepandemică. ”. Când motivația și energia lipsesc, este foarte greu să ne implicăm în activități care ne introduc în starea de flux. Așa că, în timpul pandemiei, unele activități eficiente s-au dovedit cele care nu țin de locul de muncă ci de timpul liber: grădinarit, lucru manual, reparații prin casă, pictura, jocuri cu familia, cititul unei cărți, exercițiile fizice etc.  Deși activitățile ar trebui sa fie productive (la final sa avem un rezultat), pentru început chiar și un maraton de filme poate fi benefic, după cum recomandă Adam Grant, mai ales dacă ulterior discutăm critic despre acesta cu prietenii sau familia. 
  3. Acordarea de timp pentru sine. Chiar daca avem zile foarte încărcate cu ședințe, telefoane, sarcini diverse sau, daca lucrăm de acasă, întreruperi constante din partea membrilor familiei, este important să stabilim niste limite și să introducem în agenda noastră momente de relaxare, de detașare, de timp pentru noi. Efectiv, uitându-ne în calendar, ne rezervam un interval orar în anumite zile în care sa facem ce ne aduce bucurie. Pentru unii ar părea imposibil, însă putem privi aceste momente drept întâlniri foarte importante și urgente cu noi înșine. Dacă managerul ar seta o întâlnire foarte importantă cu tine, ai refuza-o? Probabil că nu, așa că, din când în când, fii pentru cateva momente managerul care iți cere o întâlnire urgentă cu tine însuți pentru a lucra la un proiect personal care iți aduce bucurie! 
  4. Setarea de obiective pe termen scurt (mici victorii). Incertitudinea generată de pandemie ne-a dat planurile peste cap și ne-a limitat posibilitatea de a ”visa măreț”. Atunci cand o situație nu este în controlul nostru, deci nu o putem schimba, este important să ne schimbăm perspectiva și să ne concentram pe ceea ce putem controla în limitele impuse. Pentru a ieși din starea de lâncezeală este important să ne menținem un nivel al dopaminei ridicat, iar cea mai bună strategie ar fi să ne setam obiective mici, relativ ușor de atins, dar care ne mențin motivați și nu necesita un consum foarte mare de energie. „Asta înseamnă să-ți găsești timpul zilnic pentru a te concentra pe o provocare care contează pentru tine – un proiect interesant, un scop care merită, o conversație semnificativă. Uneori este un mic pas spre redescoperirea unei părți din energia și entuziasmul pe care le-ai ratat în toate aceste luni.” (Grant, 2021) 

Acestea sunt cateva dintre solutiile posibile pentru a ieși din starea de lâncezeală. Important este să ne dăm seama când s-a instalat și să căutam sprijin adecvat, fiind totodată mai blânzi cu noi înșine când suntem vulnerabili. Cand recunoaștem simptomele este necesar sa le semnalăm, sa vorbim despre ele cu persoane care ne inteleg și sunt dornice sa ne sprijine în gestionarea optimă a situației, pentru a ne recăpăta echilibrul interior.  

 


 

Surse: 


Platformă de recrutare în domeniul medical

Ești student la medicină și vrei sa afli unde poti sa îți găsești un loc de muncă și care sunt direcțiile de carieră pe care le poți urma? MEDIJobs este prima platforma de recrutare medicală din România.

Crearea unui cont este gratuită pentru candidați și oferă mai multe beneficii:

  • Anunțuri cu locuri de muncă
  • Sprijin educațional prin resurse gratuite, articole și alte instrumente – de la pregătirea primului interviu, la mecanisme pentru creșterea performanței și până la avansarea în carieră;
  • Informații despre cele mai noi și interesante tendințe din domeniul medical;
  • Acces la o comunitate de specialiști din domeniul medical.

Află mai multe detalii aici.


Care sunt profesiile viitorului si cum ne pregătim pentru ele?

World Economic Forum (WEF), în cadrul raportului Jobs of Tomorrow: Mapping Opportunity in the New Economy (2020), identifică șapte clustere profesionale cheie cu impact major în transformarea viitorulului pieței muncii la nivel global: Date și Inteligență artificială (Data and AI), Economia sănatății și îngrijirii personale (Care Economy), Economia verde (Green Economy), Inginerie și Cloud Computing (Engineering and Cloud Computing), Oameni și cultură (People and Culture), Dezvoltarea produselor (Product Development); Vânzări, Marketing și Conținut (Sales, Marketing and Content).

Previziunile arată că profesiile din aceste clustere vor genera aproximativ 6 milioane de noi oportunități de angajare în următorii trei ani.

Rezultatele cercetării cuprinse în raport, desfașurată în parteneriat cu Coursera, una dintre cele mai cunoscute platforme de cursuri online de tip MOOC, oferă informații despre eforturile de recalificare și perfecționare întreprinse de cei care lucrează în profesii cuprinse în cele 7 clustere menționate.

De exemplu, cursanții online angajați în profesii din domeniul Economiei sănătății și îngrijirii personale (Care Economy) se concentrează pe cursuri despre siguranța pacientului și pe cele de dezvoltare a abilităților de rezolvare de probleme și gândire proiectivă (design thinking). Profesioniștii care lucrează în domeniul Date și Inteligență artificială (Data and AI) accesează cel mai mult cursuri de Deep Learning, deoarece asigură aprofundarea cunoștințelor de Tensorflow și rețele neuronale artificiale. Această prioritizare este împărtășită și de profesioniștii din clusterul Inginerie și Cloud Computing.

Cei din clusterul Oameni și cultură (People and Culture) aleg să își extindă cunoștințele și abilitățile prin cursuri despre analiza oamenilor și organizațiilor bazată pe date și statistici (people analytics).

Profesioniștii din zona Economiei ecologice (Green Economy) caută să-și extindă învățarea în sisteme de informații geografice (GIS), iar cei din profesiile cuprinse clusterul Dezvoltare de produs (Product Development) se concentrează în mod special pe metodologiile de tip Agile.

Detalii suplimentare despre prioritățile de învățare specifice pentru fiecare cluster pot fi accesate in paginile 14-16 ale raportului.

In partea a doua a raportului sunt prezentate topurile celor mai importante profesii si a celor mai importante abilități necesare pentru a performa în domeniu, pentru fiecare cluster dintre cele 7.

De exemplu, pentru clusterul Economia Sănătății și îngrijirii personale, in topul celor 10 abilitati se afla Marketingul digital și Marketingul de produs (aparent fara nici o legatură cu acest domeniu) iar în topul celor 10 profesii se afla roluri de asistenți pentru ingrijire personală sau traineri sportivi.

Profesiile din domeniul Date și Inteligență artificială (Data and AI) necesită abilități în inteligența artificială și tehnologiile de stocare a datelor și includ roluri cum ar fi Big Data Developers sau Data Scientists.

Domeniul Ingineriei și Cloud Computing necesită o bază de abilități tehnologice între care se află cele de Computer Networking și cele de Human Computer Interaction, în profesii ca Full Stack Engineer și DevOps Engineer.

Clusterul Economia verde (Green Economy) necesită abilități în industrii specializate, cum ar fi turbine eoliene și instalații solare, precum și abilități de business, cum ar fi cele de e-mail marketing, în profesii precum Instalatori Fotovoltaici Solari și Specialiști in marketing ecologic (Solar Photovoltaic Installers and Green Marketeers.)

Clusterul de Dezvoltare a produselor (Product Development) necesită abilități tehnice de bază, cum ar fi testarea de software (Software Testing) și dezvoltarea web (Web Development), precum și abilități de business operațional. Topul profesiilor din acest cluster include specialiști Agile, dezvoltatori de produs și analiștii de produse (Product Owners and Product Analysts).

Profesiile din Vânzări, Marketing și Conținut necesită abilități tehnice de bază, cum ar fi Social Media și abilități soft, cum ar fi abilitățile de Leadership. Rolurile care necesită astfel de abilități sunt diverse, specialiștii în marketing digital fiind doar un exemplu.

În clusterul Oameni și Cultură sunt căutate profesii precum Recrutor în tehnologia informației (Information Technology Recruiter) sau Specialist în atragerea de talente (Talent Acquisition Specialist), pentru care sunt necesare abilități de gestionare a resurselor umane (People Management) sau de  training si dezvoltare (Employee Learning & Development).

Topurile complete pentru fiecare cluster se regăsesc la paginile 21-24 ale raportului Jobs of Tomorrow: Mapping Opportunity in the New Economy (2020).

Concluziile raportului arată că cele șapte domenii identificate reflectă o diversitate semnificativă a ofertei oportunităților pe piața muncii atât pentru nivele înalte de calificare, cât și pentru cele mai scăzute. În ciuda concentrării evidente a interesului angajatorilor asupra abilităților tehnologice, acest raport arată o diversitate de seturi de competențe foarte necesare și solicitate în viitorul nu prea îndepărtat. În timp ce competențele tehnologice din domenii cum ar fi data sciences sau inteligența artificială vor fi cu siguranță esențiale pentru viitor, la fel vor fi și îngrijirea persoanelor, leadershipul și capacitatea de a livra experiențe de învățare și dezvoltare. Cu alte cuvinte, trecerea la noua lume a muncii nu va fi doar tehnologică, ci și cu o componenta umană foarte importantă.

 

Sursa: Jobs of Tomorrow: Mapping Opportunity in the New Economy (2020)

Sursa imagine: pixabay.com


Locusul de control - conceptul care arată cât de mult ne asumăm responsabilitatea pentru deciziile noastre

Cât de mult control crezi că ai asupra evenimentelor din viața ta? În timp ce unii oameni cred că se pot orienta în orice direcție și că de ei depinde să își atingă obiectivele și să își indeplinească dorințele, mulți alții cred că factorii externi precum mediul și oamenii cu care interacționeză joacă un rol foarte important în cum decurge viața lor.

în 1954 psihologul american Julian B. Rotter a dezvoltat conceptul de locus de control. Acesta se referă la credința oamenilor în cât de mult control dețin asupra modului în care propria lor viață se va desfășura. Rotter a spus că locusul nostru de control variază de la intern la extern în contextul evenimentelor trecute, prezente și viitoare. Potrivit acestuia oamenii identifică în general fie un loc de control intern, fie unul extern în viața lor. Cei cu un locus de control intern cred că își controlează propriile vieți, în timp ce oamenii cu un loc de control extern tind să creadă că viața este în general determinată de forțe exterioare, fie de alți oameni, fie de evenimente, fie chiar de întâmplare. Mai mult, el credea că locusul de control al unui individ influențează așteptarile și comportamentul în obtinerea recompensei. Nu este surprinzător faptul că locusul de control poate fi o trăsătură determinantă care influențează personalitatea și comportamentul. În numeroase studii a fost asociat cu diverse constructe psihologice, cum ar fi motivația, stima de sine, bunăstarea, realizarea academică și profesională.

Cercetările privind relația dintre stima de sine și locusul de control au arătat că cele două constructe sunt strâns legate, în sensul că există o corelație semnificativă între o stimă de sine ridicată și un locus de control intern, adică percepția unui individ potrivit careia este capabil să facă  propriile sale alegeri în viață. De exemplu, Wang și colab.(1999) au asociat stima de sine și locusul intern de control cu nivelul educațional și ocupațional, arătând că indivizii cu stima de sine ridicată, care atribuie succesul unor cauze interne, tind să fie mai motivați și mai performanți. De asemenea cercetările au arătat că cei cu un locus de control intern tind să fie mai fericiți, mai puțin deprimați și mai puțin stresați. (Ramezani S.G, Gholtash A., 2015)

Unele persoane consideră că realizarile lor se datorează exclusiv oamenilor din viața lor sau circumstanțelor în care s-au aflat la un moment dat, altele însă cred că numai  datorită muncii lor asidue și perseverenței au reușit să ajunga unde și-au dorit.

Ideal este ca locusul de control să se echilibreze între aceste capete ale spectrului. Niciun capăt nu este mai bun decât celălalt, mai degrabă depinde de câtă putere de decizie crezi că deții. Deci, o persoană care crede că munca grea și unii factori externi s-au aliniat pentru a o face să aibă succes, are un locus de control echilibrat, dar mai aproape de cel intern întrucat acordă o importanță majoră potențialului său și capacității de a lua propriile decizii.

Acestea sunt principalele caracteristici ale persoanelor cu un loc de control intern sau extern dominant.

Persoanele cu Locus de control intern

  • Tind să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor;
  • Tind să se lase mai puțin influențate de opiniile altor oameni;
  • Adesea se descurcă mai bine la sarcini atunci când li se permite să lucreze în propriul ritm;
  • De obicei, au un sentiment puternic de auto-eficacitate. (Conceptul de auto-eficacitate își are originile în teoria cognitivă socială a lui Albert Bandura, care subliniază rolul învățării observaționale, experienței sociale și determinismului reciproc în dezvoltarea unei personalități. Potrivit lui Bandura, auto-eficacitatea face parte din sistemul de sine format din atitudinile, competentele și abilitățile cognitive ale unei persoane. Acest sistem joacă un rol major în modul în care percepem și ne comportăm ca răspuns la diferite situații.);
  • Tind să muncească din greu pentru a realiza lucrurile pe care le doresc;
  • Se simt încrezătoare în fața provocărilor;
  • Tind să fie mai sănătoase din punct de vedere fizic;
  • Raportează niveluri mai ridicate ale fericirii și independenței;
  • Adesea, obțin un succes mai mare la locul de muncă.

Persoanele cu Locus de control intern

  • Pun pe seama unor forte externe parcursul vieții lor (Așa a fost sa fie!);
  • Consideră ca succesul lor se datorează exclusiv norocului;
  • Nu cred că își pot schimba situația prin propriile eforturi;
  • Se simt frecvent fără speranță sau fără putere în fața unor situații dificile;
  • Sunt mai predispuse să experimenteze neputința învățată (Când oamenii simt că nu au control asupra situației lor, pot începe să se comporte neajutorat. Acest comportament îi impiedica sa vadă și să acceseze oportunități de îmbunatățire sau de schimbare a situației).

O variantă gratuită de evaluare a propriului locus de control, în limba engleza, poate fi accesată pe website-ul mindtools.com.

Conceptul se poate aplica și când vine vorba de alegerea carierei. Un exemplu ar putea fi când cineva dorește să își găsească un nou loc de muncă. Dacă va lăsa în voia sorții să treacă de un interviu de angajare, fără nici o pregătire prealabilă, arată un locus de control extern, dar dacă are încredere în abilitățile sale și ia inițiativa de se pregăti corespunzator, are un locus de control intern puternic.

Chiar dacă majoritatea dintre noi se mișcă între cele două capete ale spectrului – intern și extern – este important să ne bazăm mai mult pe un locus de control intern pentru a progresa în carieră. În exemplul de mai sus, probabilitatea de a obține un nou loc de muncă va fi mult mai mare pentru o persoană cu un loc de control intern puternic.

“Când recunoaștem ceea ce putem controla ne simțim mai puternici, așa că a avea o viziune realistă asupra vieții și un locus de control intern ne pot ajuta să ne simțim mai puțin stresați și mai increzători în multe situații din viață. Din fericire, deși unii factori sunt înnăscuți, dacă locusul tău de control nu este atât de „intern” pe cât ți-ai dori, există lucruri pe care le poți face pentru a-l schimba și a  te simți mai stăpân pe situație” scrie Dr. Elizabeth Scott, pe website-ul https://www.verywellmind.com/. In continuare, autoarea propune câteva soluții pentru echilibrarea locusul de control:

  • Fii conștient că întotdeauna ai de ales

Când realizezi că întotdeauna ai posibilitatea de a-ți schimba situația (chiar dacă această schimbare nu este prima ta alegere sau este doar o schimbare în modul în care privești lucrurile), te poti simți mai eliberat si mai stăpân pe situatie.

Elimină treptat expresiile precum „Nu am de ales” și „Nu pot”. Le poți înlocui cu „Aleg să nu fac” sau „Nu îmi plac alegerile mele, dar voi…” Realizarea și recunoașterea faptului că ai întotdeauna de ales (chiar dacă alegerile nu sunt ideale) te pot ajuta să îți schimbi situația sau să o accepți mai ușor dacă, în mometul respectiv, este cea mai bună dintre variante.

  • Identifică opțiunile disponibile

Când te simți prins în capcană, fă o listă cu toate scenariile posibile. Scrie toate opțiunile care îți vin în minte fără a le evalua în nici un fel, lasând creativitatea să se dezlanțuie. Lasă lista deschisă și actualizeaz-o constant, ținand-o la îndemană pentru a-ți aminti de alegerile posibile și pentru a te împiedica să te simți blocat si neputincios.

  • Cere idei de la cei din jurul tău

Implică-te într-un brainstorming cu un prieten pentru a obține mai multe idei de acțiune pe care este posibil să nu le fi luat în considerare inițial. Nu le critica în nici un fel, oricât de nepotrivite ți s-ar parea, doar notează-le. Uneori, cei dragi au idei grozave sau pot veni cu opțiuni pe care noi nu le vedem atunci când ne simțim stresați sau incapabili de acțiune.

  • Alege ce este mai bine pentru tine

Odată ce ai lista finalizată, evaluează fiecare opțiune și alege cea mai bună cale de acțiune pentru tine, păstrandu-le pe celelalte în mintea ta ca opțiuni alternative. Un astfel de exercițiu îți poate deschide ochii asupra multitudinii de opțiuni pe care le poti avea într-o anumită situație. Astfel comportamentul de a vedea noi posibilități poate deveni un obicei benefic. Repetă această practică atunci când te simți prins în situații de viață frustrante.

  • Observă-ți limbajul și vorbirea cu tine însuți.

Dacă ai tendința de a vorbi în termeni absoluți („întotdeauna mi se întamplă asta”… „niciodata nu voi putea face asa”… „toti sunt la fel” etc) oprește-te! Dacă vorbirea de sine este în general negativă, lucrează pentru a-ți face vorbirea de sine mai pozitivă. Atitudinea față de sine îți afectează nivelul de stres mai mult decât îți poți da seama. Este important să gasim resursele interioare pentru a ne schimba atitudinea si vorbirea negativă cu noi insine, dar dacă nu putem să facem singuri asta, cel mai potrivit ar fi sa apelăm la sprijinul unui specialist (psihoterapeut, coach, consilier etc).

Este important de reținut că locusul de control este un continuum. Nimeni nu are un loc de control 100% extern sau intern. În schimb, majoritatea oamenilor se află undeva pe continuum-ul dintre cele două extreme. Un individ care are o convingere puternică că poate controla propriul său destin este mai probabil (a) să fie mai atent la aspecte ale mediului care oferă informaţii utile pentru comportamentul sau viitor; (b) să ia măsuri pentru a îmbunătăți conditiile mediului în care se desfașoară; (c) să acorde o importanță mai mare dezvoltarii abilităților și sa aibe o încredere mai mare în realizările proprii, fiind totodată mai preocupat de depașirea eșecurilor; și (d) să fie mai rezistent la influențele celor din jur. (Rotter, 1966). Cu toate ca experții au descoperit că, în general, persoanele cu un loc de control intern tind să fie mai realizate, este, de asemenea, important să ne amintim că locul de control intern nu este întotdeauna egal cu „bun”, iar locusul extern de control nu este întotdeauna egal cu „rău”. Este foarte important sa recunoastem si împortanța factorilor externi în reușitele noastre, fara însă a ne lăsa cu totul în favoarea lor.


Surse:

https://www.mindtools.com/pages/article/newCDV_90.htm

In consilierea carierei, pentru a te ajuta sa constientizezi care sunt resursele tale si zonele de dezvoltare, utilizam instrumente standardizate (teste traduse, adaptate si etalonate, a caror validitate pentru utilizarea in Romania a fost verificata si sunt aprobate de Colegiul Psihologilor din Romania), precum si instrumente nestandardizate (fise de activitati, exercitii de instrospectie, activitati de grup etc) construite si verificate de practicieni.

In functie de nevoile fiecarui student, putem utiliza unul sau mai multe dintre urmatoarele instrumente standardizate

  • SDS (Self Directed-Search). Acest test este construit dupa modelul Holland al interselor ocupationale, unul dintre cele mai populare si influente modele in consilierea vocationala. Teoria lui Holland adoptă o abordare cognitivă și rezolvare a problemelor în planificarea carierei. Conform acesteia există șase tipuri de bază ale mediului de lucru, care corelează direct cu tipurile de personalitate: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Intreprinzator si Conventional. Holland subliniază că persoanele care aleg să lucreze într-un mediu similar tipului lor de personalitate sunt mai satisfacute la locul de munca si au un nivel mai ridicat al performantei. In urma administrarii acestui test, se obtine un profil individualizat al intereselor ocupationale pe baza caruia se pot identifica o serie de domenii profesionale potrivite cu combinatia tipurilor de interese dominante reiesita din profil. Rezultatele unui astfel de test, analizate si interpretate, completate si de introspectie reprezinta o resursa valoroasa pentru o alegere constienta si asumata a carierei.
  • NEOPI3 (NEO Personality Inventory, Third Edition™) permite evaluarea detaliată și precisă a personalității prin intermediul celor 240 de itemi, evidențiind stilul emoțional, interpersonal, experiențial, atitudinal și motivațional al clientului, evaluand cei 5 factori ai personalitatii: Nevrotismul, Extraversia, Deschiderea către experiențe, Agreabilitatea și Conștiinciozitatea  impreuna cu cele 30 de fatete ale acestora. In consilierea vocationala, rezultatele obtinute in urma administrarii acestui test releva un profil de personalitate pe baza caruia putem intelege ce fel de medii de lucru ni se potrivesc si care sunt trasaturile de personalitate care ne ajuta sa ne integram si sa ne adaptam la dinamica interactiunilor si natura activitatilor specifice unui loc de munca vizat.
  • IST (Intelligence-Structure-Test 2000 R). Este un test care analizeaza aptitudinile verbale, numerice si figurale, in urma caruia rezulta coeficientul de inteligenta (IQ). Presupune folosirea rationamentului logic si matematic pentru rezolvarea unor probleme, contra cronometru. Un astfel de test este foarte relevant pentru cei care isi doresc sa urmeze cariere in domenii inovative, care necesita un coeficient de inteligenta foarte ridicat.
  • Sistemul de evaluare clinica

Partener:

 

 

 

 

 

 

 

Construiește-ți un CV convingător!

Cu cat te implici mai mult în construirea CV-ului tau, cu atat acesta te ajută să ieși mai bine în evidență în procesul de selecție a candidaților și să îți crești șansele de a fi chemat la un interviu. Un CV foarte bun înseamnă mai mult decât enumerarea experiențelor profesionale şi educaționale. Acesta scoate în evidență rezultatele eforturilor tale și arată legătura clară între ceea ce știi să faci și ce își dorește angajatorul de la tine, adică transmite povestea pe care angajatorul dorește să o audă.

Descarcă imaginea aici.

CV-ul tău pas cu pas

  1. Analizează cu atenție descrierea ofertei de muncă pentru care vrei să aplici

Citește cu atenție descrierea job-ului în întregime și subliniază cuvintele cheie care indică abilitățile, competențele, calificările și experiența căutată. Dacă un angajator vrea o persoană care este creativă, atentă la detalii şi organizată, folosește aceleași cuvinte sau unele conexe, în CV-ul tău. Daca anunțul este în limba engleză, este recomandat ca și CV-ul trimis să fie scris tot în acesată limbă.

  1. Alege formatul de CV potrivit

La o simpla cautare pe internet se gasesc foarte multe platforme de creare a unui CV, care oferă un design modern evidențiind foarte bine profilul unui candidat, cu o dispunere a informațiilor foarte ușor de urmarit de catre un recrutor.  Între acestea se remarcă:

  • Europass. Modelul este propus de Uniunea Europeana si se foloseste cu precadere în instituțiile publice și în proiecte cu finantare europeana dar este acceptat și în mediul privat. Este foarte potrivit pentru locuri de muncă mai puțin creative, cum ar fi cele administrative, de contabilitate, drept, medicina, invatamant etc. După ce îți faci cont pe platforma, poți incepe completarea template-ului urmand instrucțiunile generate automat. La final ai optiunea de a selecta informatiile pe care vrei sa le incluzi in CV si de a alege design-ul preferat. Mai multe detalii aici.
  • Canva. Se adreseaza celor mai creativi, care vor sa iși construiască un CV care sa ii reprezinte atat prin continut cat si prin design. Platforma pune la dispoziție modele de CV deja completate pe care utilizatorul le poate edita dupa cum are nevoie, însă oferă și posibilitatea de a crea de la zero CV-ul dorit. Modelele Canva sunt potrivite pentru joburile din corporații și start-up-uri, datorită designului modern care scoate foarte bine în evidență profilul candidatului. Mai multe detalii aici
  • Vault și LiveCareer sunt doua platforme care pun la dispoziția utilizatorilor câte o biblioteca virtuală de CV-uri în limba engleză. Aici gasiți modele deja completate din mai multe domenii profesionale, pe nivele diferite de experiență. Mai multe detalii aici și aici.
  • Microsoft 365. În aplicatia Word, pe lângă un document în care poți scrie un text, găsești și multe modele de CV și scrisoare de intenție pe care le poți descărca și edita foarte ușor. Mai multe detalii aici.
  1. Completează corespunzător fiecare secțiune.

CV-ul trebuie să conțină doar informații relevante pentru potențialul angajator, deci asta înseamnă că ceea ce vei include în CV-ul tău poate diferi în funcție de aplicație. Cu toate acestea, sunt câteva detalii care nu ar trebui să lipsească din nici un CV:

  • Prenume și nume: Scrie numele tău complet, cu diacritice acolo unde este cazul
  • Fotografie. Deși este opțională, dacă o vei folosi, alege una care să te reflecte într-o postura de profesionist, să îți încadreze foarte bine fața, să fie clară și sa conțină un fundal neutru.
  • Date de contact: oraș, telefon, e-mail, LinkedIn, GitHub (pentru IT) sau alte website-uri relevante

Nu scrie adresa completa de resedinta. Este suficient doar orasul. Folosește o adresa de e-mail care contine numele tau (nu folosi adrese de e-mail neprofesioniste). Nu include detalii despre gen sau starea civila pentru ca sunt irelevante. Data nasterii este optională.

  • Despre mine

Scrie un scurt paragraf de 3, 4 fraze în care să arăți viitorului angajator ce te face un bun candiat pentru rolul vizat. Scoate în evidență calitățile tale și obiectivul profesional.

Exemplu: Student la Informatica în anul 3, pasionat de web development, cu experiență în crearea de site-uri în HTML și CSS. Sunt foarte organizat, atent la detalii, responsabil, centrat pe solutii practice, cautand in permanenta sa invat despre tendintele din industria IT și să ma implic în proiecte în care îmi pot pune în valoare creativitatea și abilitățile de comunicare și lucru în echipă.

  • Experiența profesională. Respectând cronologia inversă (de la cea mai recentă la cea mai indepartată), descrie succint fiecare experiență profesională avuta. Menționează denumirea poziției ocupate, compania/organizația, orașul, perioada și principalele responsabilități si realizări.

Cand faci referire la responsabilități, utilizează fraze concise care să descrie experiențele care demonstrează ceea ce știi să faci în acord cu cerințele jobului. Scoate in evidență acele realizări/responsabilități care se pliază pe ceea ce are nevoie angajatorul.

Pune accent pe rezultatele eforturilor depuse. Foloseste indicatori numerici sau statistici, dacă se poate. De exemplu: ai organizat un eveniment în liceu/facultate la care au participat 100 de persoane, sau ai livrat un training pentru 40 de participanți, sau te-ai implicat in organizarea unei tabere pentru 100 de copii etc.

  • Educație. La fel ca şi în cazul experienței profesionale se ține cont de ordinea invers cronologică (daca esti la master, vei trece mai intai studiile prezente si apoi pe cele de licenta. Daca ai studii superioare nu mai este nevoie sa treci și liceul). Menționează denumirea universității, orasul, facultatea, denumirea specializării și perioada. Dacă este cazul, poți adauga detalii despre o bursa Erasmus, premii obținute, stagii de cercetare sau despre alte rezultate remarcabile.
  • Competențe și abilități. Identifică abilitățile/competențele relevante pentru job-ul pentru care aplici. Încadrează experiențele in funcție de acele abilități și realizări relevante pentru locul de muncă vizat. Fii atent ca din fiecare experiență pe care o notezi să reiasă o abilitate pe care o caută angajatorul. Împarte abilitățile în doua categorii:

Abilități tehnice/digitale: sunt cele foarte specifice pentru job-ul pentru care aplici si sunt usor de identificat in cerintele din anunțul de recrutare. Sunt  dobândite de regula la locul de muncă sau în diferite cursuri de specializare. De exemplu: Java, Autocad, Microsoft Office, Photoshop, UX-UI, SPSS etc.

Abilități transferabile: sunt mai generale, dezvoltate în diverse experiente de munca sau de invațare Acestea sunt foarte importante pentru că te ajută sa te integrezi mai bine într-o echipa de proiect și să devii autonom pe sarcini într-un timp mai scurt. De exemplu: comunicare interpersonală, lucru în echipă, rezolvare de probleme, creativitate, atenție la detalii etc.

  • Limbi străine. Dat fiind caracterul global al pieței forței de muncă, este foarte important să menționezi limbile străine și nivelul la care le știi. De exemplu: Engleza, C1; Franceză, B2.
  • Cursuri și certificări (daca este cazul). Dacă ai facut alte cursuri și sunt relevante pentru oferta de muncă pentru care aplici, atunci trece-le într-o secțiune separată. Menționează denumirea cursului, instituția și perioada.
  • Proiecte personale (dacă este cazul). Creeaza o secțiune separată în CV-ul tau în care să scoți în evidență proiecte personale la care ai lucrat și sunt relevante pentru locul de muncă vizat. Scrie o scurta descriere despre proiect în care să specifici denumirea și scopul acestuia cu un link catre acesta daca este cazul (cei din domeniul IT iși pot crea un cont pe GitHub unde pot crea un ”repository” pentru fiecare proiect dezvoltat).
  • Voluntariat (daca este cazul). Dacă te-ai implicat în activități de voluntariat, adauga-le în CV-ul tau, intr-o secțiune special dedicată. Menționează organizația, rolul avut, perioada și descrie cateva responsabilitati care să reflecte abilități pe care le poți transfera la locul de muncă dorit.
  • Publicații/articole științifice (dacă este cazul). Aceste informații trebuie trecute în CV doar de cei care doresc să aplice pentru o funcție în educație, cercetare sau alte poziții pentru care sunt relevante aceste detalii. Specifică anul apariției, autorul şi co-autorul,  titlul, editura/jurnalul în care a fost publicat.
  1. Concentrează informația pe o singura pagină, maxim două. Un recrutor alocă în medie 10 secunde pentru citirea unui CV, de aceea nu ar trebui să depașească 2 pagini. Sunt recomandate CV-urile care dispun informația pe secțiuni (ca în modelul prezentat), pentru a fi mai ușor de urmarit.
  2. Atenție la eventualele greșeli de exprimare sau de scriere. Dupa ce ai completat CV-ul, reia incă o dată conțiutul și corectează greșelile. Dacă CV-ul este în limba engleză, și nivelul tău nu este foarte avansat, roagă pe cineva să îl corecteze. Un CV care are greșeli gramaticale sau de redactare, chiar dacă este potrivit pentru profilul de candidat căutat,  va fi eliminat din start pentru ca denotă superficialitate și lipsă de implicare.
  3. Fii onest în CV. Nu încerca să strecori informații false doar pentru a te plia cat mai bine pe ceea ce cauta angajatorul. Se va vedea imediat în cadrul interviului că nivelul tău de pregătire este mai jos și vei fi eliminat. Un astfel de gest poate avea consecințe pe termen lung, riscând să nu mai fii chemat la un interviu pentru un job pentru care te-ai potrivi foarte bine doar cu experiența ta reală, pentru ca vei fi încadrat în rândul candidaților care nu sunt de încredere.

Tips&tricks pentru interviul de angajare

Obținerea unui job poate fi un proces competitiv și complex, dar cu pregătirea adecvată și o abordare strategică, îți poți crește șansele de succes. Aceste recomandări au rolul de a te ajuta să te pregătești în mod eficient pentru a te prezenta cât mai bine în fața angajatorului.

1.Pregătește-te în mod adecvat. Cercetează compania și poziția pentru care aplici. Descopera valorile, cultura organizațională și produsele/serviciile oferite de catre companie. De asemenea, exerseaza cateva raspunsuri pentru întrebările tipice unui interviu. Poți găsi exemple în limba engleză aici sau  aici.

2. Fii punctual. Asigură-te că ajungi la interviu la timp sau chiar cu câteva minute înainte. Planifică-ți traseul în prealabil și ia în considerare eventuale întârzieri în trafic sau probleme tehnice dacă interviul se desfășoară online.

3. Adoptă o atitudine profesională. Încă de la primul contact, fii politicos și amabil cu toți cei pe care îi întâlnești în companie. Fii pregătit să comunici deschis și să-ți exprimi ideile clar și coerent.

4. Vizualizează succesul. Înainte de interviu, imaginează-ți că ai obținut deja jobul și că interviul este doar o formalitate. Aceasta te poate ajuta să îți păstrezi încrederea și să comunici cu mai multă siguranță. Faptul ca ai fost chemat la interviu demonstrează ca poți fi un candidat potrivit pentru job.

5. Pregătește-ți întrebări relevante. La finalul interviului vei fi întrebat dacă vrei sa afli ceva în plus. Gândește-te la întrebări pertinente despre companie, echipă, oportunitățile de creștere profesională sau orice alt aspect care te preocupă în legătură cu poziția respectivă.

6. Fii autentic. Arată-ți personalitatea și motivele pentru care ești interesat de job și de companie. Fii sincer în privința experienței, abilităților și punctelor tale forte, fara a scoate în evidență aspecte negative, frustrări sau nemulțumiri din experiențe anterioare de muncă. Concentreaza-te pe ce ai învățat pana la momentul respectiv (inclusiv din experiențe negative) și menționează cum anume consideri ca poziția pentru care aplici te poate ajuta în planul tău de dezvoltare profesională. Recunoaște-ți vulnerabilitățile, dar vino totodată și cu exemple concrete prin care lucrezi la îmbunățățirea punctelor tale slabe.

7. Scoate in evidență rezultatele obținute. Fă referire la succesele și rezultatele pe care le-ai atins în pozițiile anterioare. Folosește exemple concrete pentru a-ți susține afirmațiile.

8. Gestionează-ți emoțiile. Este firesc sa ai emoții la un interviu, însă concentrează-te să rămâi calm pe parcursul interviului. Dacă simți că te copleșește anxietatea, amintește-ți că interviul este o oportunitate de a-ți arăta potențialul și că ești pregătit pentru asta. Concentreaza-te pe respirație, menține un ritm calm al vorbirii si fii atent la persona din fața ta și la întrebările pe care ți le adresează. Privește această experiență mai degrabă ca pe o discuție interesantă și nu ca pe un interviu în care ești evaluat.

9. Întreabă despre următorii pași. La finalul interviului, întreabă despre următorii pași în procesul de recrutare și despre termenele în care vei primi un răspuns. Arată că ești interesat și că îți dorești să mergi mai departe în acest proces.

10. Mulțumește pentru oportunitate. La finalul interviului exprimă-ți recunoștința pentru timpul acordat de recrutor și dacă îți doresti sa mergi mai departe în proces, scoate în evidență interesul tău ridicat pentru poziția respectivă și disponibilitatea de a rămâne în contact cu recrutorul.

Amintește-ți că fiecare interviu este o experiență de învățare și o șansă de a-ți îmbunătăți abilitățile de prezentare în fața unui posibil angajator. Cu cât exersezi mai mult, cu atât vei deveni mai confortabil/ă și mai pregătit/ă pentru fiecare provocare din cariera ta. Succes!